România registrează un nivel de risipă alimentară care depășește media Uniunii Europene, conform datelor prezentate de Parlamentul European. În anul 2022, fiecare locuitor din țara noastră a generat 181 de kilograme de deșeuri alimentare, o cifră superioară valorii medii de la nivelul continentului. La nivel european, se pierd anual aproximativ 60 de milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă circa 130 de kilograme de mâncare irosită pentru fiecare cetățean.
Problema risipei este cauzată în proporție de 53% de activitatea desfășurată în cadrul gospodăriilor, restul deșeurilor provenind din alte sectoare. Industria de procesare și producție contribuie cu 18%, în timp ce restaurantele și serviciile alimentare generează 12% din deșeuri. Ultimele date arată că producția primară reprezintă 9% din total, iar comerțul și distribuția contribuie cu încă 8%. Valoarea totală a alimentelor irosite în UE este estimată la aproximativ 132 de miliarde de euro.
Expertul în educație financiară Adrian Asoltanie explică faptul că schimbarea obiceiurilor alimentare are un impact major asupra finanțelor personale. Acesta observă o schimbare culturală în România, trecerea de la gătitul acasă cu produse de bază, la prepararea unor mese diferite în fiecare zi. În trecut, se pregătea o oală de mâncare care putea fi consumată timp de două, trei sau chiar patru zile, ceea ce asigura o eficiență maximă a bugetului de familie.
Un alt factor care crește cheltuielile este comandarea de mâncare prin aplicații, unde abundența meniurilor și ofertele tentative duc la achiziții excesive. Adrian Asoltanie menționează că, atunci când membrii unei familii aleg preparate diferite, precum burger, pizza sau sushi, rămân adesea cantități de 10, 15 sau 20% care ajung direct la gunoi. De asemenea, confuzia legată de termenele de pe ambalaje poate fi responsabilă pentru până la 10% din risipa alimentară anuală.
Pentru a reduce impactul financiar, specialistul recomandă revenirea la obiceiul de a găti în casă și planificarea meniului săptămânal. Stabilirea unei liste de cumpărături bazate pe un meniu predefinit ajută la organizarea mai bună a bugetului și la evitarea risipei. O altă sugestie este pregătirea mâncării de acasă pentru a fi consumată la serviciu, o metodă care poate reduce semnificativ costurile zilnice cu alimentația.
La nivel european, reducerea risipei devine o obligație prin noile reguli adoptate pentru anul 2025. Până la 31 decembrie 2030, statele membre trebuie să atingă obiective obligatorii de reducere a deșeurilor. Se urmărește o scădere cu 10% a deșeurilor din procesarea alimentară și o reducere de 30% pentru deșeurile provenite din comerț, restaurante și gospodării, raportat la media anuală din perioada 2021-2023.