Situația tinerilor care nu sunt angajați, dar nici nu urmează nicio formă de educație sau formare, reprezintă o problemă majoră în România. Datele Eurostat pentru anul 2025 arată că două dintre regiunile românești, Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, se înscriu printre zonele cu cele mai ridicate rate NEET din întreaga Uniune Europeană. Disparitățile economice și sociale dintre zonele țării sunt extrem de pronunțate, afectând în mod direct viitorul generațiilor tinere.
La nivelul întregii Uniuni Europene, indicatorul pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani a fost de 11% în anul 2025. Această cifră reflectă ponderea celor care nu sunt implicați în procesul de învățământ sau în activități profesionale. În comparație, România prezintă o realitate mult mai dură, având o rată națională de 19,2%, ceea ce înseamnă un decalaj de peste 8 puncte procentuale față de media europeană.
Regiunea Sud-Vest Oltenia marchează un record negativ, având o rată NEET de 27,9%, ceea ce înseamnă că aproape trei din zece tineri din această zonă sunt în afara sistemului. Această cifră plasează regiunea românească pe locul al doilea în Uniunea Europeană după acest indicator specific. Singura zonă care depășește acest nivel este regiunea franceză Mayotte, unde ponderea tinerilor fără muncă sau studii este de 47,2%.
O altă regiune cu valori îngrijorătoare este Sud-Est, care înregistrează o rată de 26,3% pentru categoria de tineri vizată de statistică. În contrast cu aceste zone afectate, București-Ilfov reprezintă cel mai bun punct de reper din țară. În această regiune, rata NEET scade la nivelul de 11,9%, o valoare care se apropie semnificativ de media raportată la nivelul întregii Uniuni Europene, evidențiind un dezechilibru regional profund.
Problema tinerilor care nu studiază și nu muncesc este strâns legată de dinamica pieței muncii și de accesul la oportunități de formare profesională. În România, acest fenomen este vizibil prin diferențele de dezvoltare dintre zonele de est și vest sau între capitală și restul țării. Discrepanțele dintre rata națională de 19,2% și cea din București-Ilfov subliniază necesitatea unor politici de integrare adaptate fiecărei regiuni.
Fenomenul NEET este un indicator social utilizat pentru a măsura excluziunea tinerilor din procesele economice și educaționale. În contextul european, acest indicator este monitorizat constant pentru a evalua eficiența sistemelor de învățământ și a piețelor de muncă. O rată ridicată indică dificultăți în absorbția forței de muncă tinere și riscuri de marginalizare socială pe termen lung pentru populația activă.