România a înregistrat cea mai mare scădere a cantității de lapte de vacă prelate de către procesatorii din Uniunea Europeană în perioada ianuarie-august 2026. Conform datelor DG AGRI, actualizate la 26 octombrie, colectarea de lapte în România s-a redus cu 11,6% față de perioada similară din anul 2025. Această evoluție negativă este marcată de un contrast major cu restul continentului, unde volumul de lapte colectat a înregistrat o creștere cumulată de 3% pe parcursul aceluiași interval de opt luni.
În cadrul clasamentului european al reducerilor, România ocupă prima poziție, fiind urmată de Estonia, care a raportat o scădere de 11%, și de Letonia, cu un recul de 3%. Situația este opusă în marile piețe europene, unde colectarea a avansat semnificativ. Slovacia a înregistrat o creștere de 7,5%, Austria de 6,6%, în timp ce Germania și Slovenia au raportat avansuri de câte 6%. Totodată, colectarea a crescut în Țările de Jos cu 4%, în Italia cu 3,8%, în Polonia cu 2,7% și în Franța cu 1,9%.
Analiza produselor lactate arată că majoritatea categoriilor au înregistrat creșteri la nivel european în primele opt luni ale anului 2026. Cea mai mare majorare a fost observată la laptele praf degresat, cu un avans de 9%, urmat de unt, care a crescut cu 7,7%. Produsele fermentate au înregistrat o creștere de 5,1%, iar brânzeturile au avansat cu 3,6%. În schimb, producția de lapte concentrat a scăzut cu 3,7%, iar cea a laptelui praf integral, inclusiv smântâna și laptele praf parțial degresat, a coborât cu 4,4%.
Este important de menționat că indicatorul raportat de DG AGRI măsoară volumul de lapte preluat de unitățile de procesare, nu întreaga producție realizată la nivelul fermelor. Prin urmare, scăderea colectării nu indică automat o reducere a producției totale de lapte din România în aceeași proporție. Datele reflectă volumele fabricate și nu oferă informații directe despre evoluția consumului sau despre prețurile de la raft, deoarece dinamica producției poate fi influențată de exporturi, importuri și de gestionarea stocurilor disponibile.
Comisia Europeană estimează că, pentru întregul an 2026, producția de lapte din Uniunea Europeană va crește cu 1,8%. Instituția prevede, de asemenea, un avans de aproximativ 3% pentru exporturile europene de brânzeturi, în timp ce producția de lapte praf integral ar putea scădea cu 3,1%. Factori precum temperaturile ridicate, seceta și dificultățile în asigurarea apei sau a furajelor sunt menționați ca potențiale presiuni asupra sectorului, putând afecta direct marjele de profit ale fermierilor.
Sectorul lactatelor este unul sensibil la variațiile climatice și la costurile de producție, care pot influența direct oferta de pe piață. În cadrul Uniunii Europene, stabilitatea producției depinde de echilibrul dintre resursele de furaje și cererea de pe piețele internaționale. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru înțelegerea stabilității prețurilor la alimentele de bază și pentru evaluarea capacității de producție a fermelor din cadrul blocului european.