Piața terenurilor agricole din România trece printr-o perioadă de reconfigurare rapidă, fiind marcată de diferențe de preț foarte mari între diverse regiuni ale țării. În funcție de locație, un investitor poate plăti sume de aproape trei ori mai mari pentru teren arabil în zonele fertile sau în proximitatea capitalei față de zonele din sud-vestul țării. Această disparitate afectează direct deciziile fermierilor și ale investitorilor care doresc să achiziționeze loturi de pământ.
Conform Barometrului terenului agricol, ediția din septembrie 2026, realizat de AI Partener AGRI, prețul mediu solicitat la nivel național pentru un hectar de teren agricol este de 36.401 lei. Această sumă echivalează cu aproximativ 6.920 de euro și a fost calculată pe baza unei analize care a inclus peste 6.700 de oferte reprezentative de vânzare. Datele au fost colectate din 40 de județe diferite, oferind o imagine asupra cererii și ofertei actuale.
Județul Ilfov marchează vârful de preț de la nivel național, unde vânzătorii solicită în medie 61.007 lei pe hectar, adică peste 12.000 de euro. Valoarea ridicată este susținută de proximitatea față de infrastructura Capitalei, de potențialul de reconversie a terenurilor în zone construibile și de cererea foarte mare. În celălalt extrem, județul Mehedinți are cele mai mici prețuri, cu o medie de 22.737 lei pe hectar, ceea ce înseamnă aproximativ 4.300 de euro.
În regiunile tradițional agricole, prețurile depășesc media națională, în special în vestul țării și în sud-est. În județele Arad, Timiș și Satu Mare, dar și în Călărași, Ialomița și Vrancea, prețurile variază între 42.000 și 46.000 de lei pe hectar. Factorii care mențin aceste valori ridicate sunt accesul la sisteme de irigații, posibilitatea de export și facilitățile de comasare a loturilor de pământ.
Suprafața lotului influențează semnificativ prețul unitar, iar tranzacționarea parcelelor mici sub un hectar se face la tarife diferite față de suprafețele mari. Parcelele mari, de 5-10 hectare sau mai mult, atrag un premiu de preț deoarece sunt deja comasate și sunt căutate de marii fermieri pentru optimizarea costurilor. În schimb, terenurile mici, dispersate, pot avea prețuri reduse din cauza dificultății de prelucrare mecanică și a gradului ridicat de fărâmițare.
Este important de menționat că cifrele raportate reprezintă prețurile de strigare, adică sumele solicitate de vânzători în ofertele publice. Acestea nu reflectă neapărat valoarea finală care se regăsește în contractele de vânzare-cumpărare încheiate la notar. În cadrul acestor tranzacții oficiale, negocierea directă între părți poate reduce costul final al terenului cu un anumit procent față de prețul inițial afișat.