Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat faptul că anul 2027 ar putea aduce noi taxe și impozite, deși a precizat că nu dorește implementarea unor astfel de măsuri. Această posibilitate este legată de presiunile exercitate asupra bugetului de stat și de creșterea costurilor aferente dobânzilor pentru datoria publică. Decizia fiscală va avea un impact direct asupra stabilității economice și a ratingului de țară al României.
Alexandru Nazare a subliniat că sustenabilitatea bugetului este o necesitate, menționând că dobânzile pentru datoria publică vor crește semnificativ. În prezent, aceste costuri depășesc 60 de miliarde de euro, însă pentru anul viitor se estimează că vor depăși pragul de 70 de miliarde. Ministrul a avertizat că un buget lipsit de credibilitate ar putea duce la o retrogradare a ratingului, un eveniment care ar afecta grav cetățenii vulnerabili.
Analistul Adrian Negrescu susține că populația nu mai are resurse pentru a suporta noi majorări, având în vedere inflația și încetinirea economiei. România trebuie să plătească 21 de miliarde de euro în contul datoriei, suma fiind cea mai mare din istorie pentru un singur an. Conform acestui expert, orice taxă suplimentară pe muncă sau consum va duce la creșterea prețurilor și la scăderea consumului, afectând astfel veniturile bugetare.
Economistul Silviu Gresoi a evidențiat că inflația de 6,61% și scăderea consumului cu 5% în primele opt luni indică o putere de cumpărare deja afectată. El consideră că soluția nu poate fi doar creșterea taxelor, ci trebuie vizate o colectare mai eficientă și reducerea cheltuielilor nejustificate. Pentru companii, presiunea fiscală suplimentară ar putea însemna amânarea investițiilor sau blocarea angajărilor, afectând capacitatea de creștere a economiei.
Situația ratingului României rămâne una de monitorizare atentă, fiind aflată la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu o perspectivă negativă. Agențiile de rating precum Fitch, Moody’s și S&P vor efectua evaluări relevante în perioada ianuarie-februarie 2027. Aceste instituții urmăresc nu doar nivelul colectării veniturilor, ci și capacitatea reală a economiei de a crește, precum și evoluția datoriei publice și credibilitatea măsurilor de stabilizare bugetară adoptate de stat.
În contextul actual, România se confruntă cu o gestionare complexă a deficitului bugetar, care a fost redus de la 5,35% la 3,82% din PIB în primele nouă luni. Această evoluție este monitorizată pentru a evita o retrogradare a calificativului de investiții. Menținerea ratingului este esențială pentru accesul țării la finanțări externe, în condițiile în care riscurile legate de stabilitatea finanțelor publice rămân prezente pe termen lung.