Un studiu recent realizat de compania europeană de soluții de resurse umane, SD Worx, indică faptul că peste 4 din 10 angajați români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea profesională chiar și după atingerea vârstei legale de pensionare. Această cifră de 42% depășește semnificativ media europeană, care se situează la aproximativ 32%. În România, angajații tineri, cei sub 35 de ani, prezintă o disponibilitate de 34% pentru continuarea muncii după pensionare, un nivel peste puțin peste un sfert din Europa.
Situația forței de muncă este marcată de un deficit de personal care afectează aproape jumătate dintre angajatorii din România. Datele arată că 49% dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din țară declară că se confruntă cu lipsa de forță de muncă, o valoare apropiată de 52% raportată la nivelul european. Această problemă de recrutare este vizibilă și în alte state, precum Slovenia, unde deficitul este de 64%, sau în Croația, Irlanda și Țările de Jos, unde cifrele ajung la 57%.
Motivația angajaților seniori de a rămâne în activitate este strâns legată de calitatea vieții profesionale și de starea de bine. În România, 86% dintre cei de minimum 55 de ani consideră că au suficientă energie pentru a-și îndeplini sarcinile, un procent mai mare decât cel de 76% observat la nivelul Europei. De asemenea, 84% dintre acești angajați simt că munca lor oferă sens și împlinire, în timp ce în rândul celor sub 35 de ani, această proporție scade la 69%.
Deși sunt mai în vârstă, angajații români de peste 55 de ani manifestă o încredere ridicată în propriile capacități, chiar și în fața automatizării. Aproximativ 64% dintre aceștia se simt încrezători în privința locului de muncă, chiar dacă rolurile sau sarcinile sunt modificate de tehnologie. Totodată, 67% dintre angajații de peste 50 de ani din România sunt convinși că abilitățile lor unice nu pot fi înlocuite de inteligența artificială, o valoare comparabilă cu cea a celor sub 35 de ani.
Mobilitatea și dorința de schimbare sunt însă mult mai mici în rândul segmentului de angajați seniori din România. Doar 9% dintre persoanele de minimum 55 de ani caută activ un loc de muncă în cadrul unei alte organizații, în timp ce la grupa de vârstă sub 35 de ani această cifră este de 32%. Interesul pentru formarea profesională este, de asemenea, mai scăzut la seniori, 46% dintre aceștia declarând că nu își doresc să participe la programe de instruire, față de 32% la tineri.
Demografia europeană indică o îmbătrânire rapidă a populației, ceea ce pune presiune pe piețele de muncă din întreaga regiune. Datele Eurostat relevă faptul că, dacă în 2005 persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 17% din populația europeană, pentru anul 2025 ponderea este estimată să crească până la 22%. Această evoluție este însoțită de o scădere a forței de muncă europene, care ar putea diminua cu aproximativ 12% între anii 2022 și 2070.