Noul Guvern, condus de Niculescu, va prelua gestionarea unor restanțe de miliarde de lei și va face față unor presiuni bugetare majore până la finalul anului curent. Instituțiile publice și serviciile de sănătate se confruntă cu o lipsă critică de fonduri, în timp ce statul are obligații financiare acumulate către companii de construcții și magistrați. Această situație impune găsirea unor resurse suplimentare pentru a asigura funcționarea instituțiilor și plata cheltuielilor curente.
Sistemul de sănătate reprezintă unul dintre domeniile cu cele mai mari dificultăți de finanțare în acest moment. Reprezentanții sectorului și ministrul Sănătății au avertizat că fondurile disponibile ar putea fi insuficiente după sfârșitul lunii. În total, sunt necesare peste 7 miliarde de lei pentru a acoperi cheltuielile cu unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță și salariile personalului medical. Cel mai mare deficit este înregistrat la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care are nevoie de încă 6,4 miliarde de lei.
Sectorul construcțiilor se află, de asemenea, într-o poziție dificilă din cauza decontărilor amânate pentru lucrările executate. Patronatele din acest domeniu indică faptul că firmele așteaptă plata unor facturi care însumează aproximativ 15 miliarde de lei. Aceste sume sunt aferente unor investiții în infrastructură, precum drumuri, poduri, rețele feroviare sau renovări de școli și spitale. Întârzierea acestor plăți pune o presiune severă pe fluxul de numerar al companiilor și pe capacitatea lor de a plăti angajații.
Pe lângă aceste datorii, statul trebuie să respecte o decizie a instanței supreme privind drepturile salariale ale magistraților. În urma acestui conflict juridic dintre Executiv și magistrați, estimările indică faptul că statul ar avea de achitat aproximativ un miliard de euro. În paralel, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resurse pentru a asigura plata pensiilor, a salariilor și a funcționării autorităților locale. Necesarul total de finanțare pe care statul trebuie să îl găsească depășește pragul de 85–87 de miliarde de lei.
Pentru a gestiona acest deficit, principalele soluții rămase la dispoziție sunt rectificarea bugetară și contractarea de noi împrumuturi. O rectificare ar permite redistribuirea fondurilor către instituțiile aflate în criza de lichidități, precum spitalele. Totuși, apelarea la împrumuturi pe piețele financiare reprezintă o provocare, deoarece România se finanțează cu dificultate și la dobânzi ridicate. Acest lucru crește costul total al acoperirii deficitului bugetar și al gestionării restanțelor acumulate de către stat.
Gestionarea bugetului de stat implică echilibrarea cheltuielilor obligatorii cu capacitatea de finanțare a țării. În perioade de instabilitate sau de tranziție politică, necesarul de numerar pentru acoperirea cheltuielilor curente poate crește semnificativ. Dacă nu se vor adopta măsuri rapide, precum rectificarea bugetară, presiunea asupra finanțelor publice va continua să se accentueze în ultimele luni ale anului, afectând capacitatea de plată a statului către partenerii economici și instituțiile de stat.