Sari la conținut
Ultima oră România conduce la nivel european în ceea ce privește percepția tinerilor asupra stării de sănătate
Progresul Național
Economie

Modificări legislative care pot crește plățile companiilor către bugetul de stat

Un proiect de lege care restrânge categoria unităților protejate ar putea obliga firmele să vireze sume considerabile direct la stat.

3 min citire
Modificări legislative care pot crește plățile companiilor către bugetul de stat
Foto: StartupCafe

Un proiect de lege aflat în Parlament ar putea schimba modul în care companiile cu minimum 50 de angajați își îndeplinesc obligațiile legale privind angajarea persoanelor cu dizabilități. Dacă noile reguli vor reduce numărul de unități protejate autorizate, firmele vor avea mai puține opțiuni de achiziții și vor fi forțate să plătească sume mai mari direct către bugetul de stat. Această schimbare nu reprezintă o taxă nouă, ci o consecință a limitării furnizorilor eligibili.

În prezent, angajatorii care nu ating pragul de 4% persoane cu dizabilități pot folosi o parte din bani pentru a cumpăra produse sau servicii de la unități protejate. Conform unei analize realizate de Grecu Partners, pentru o companie cu 100 de angajați, suma care ar putea ajunge direct la stat poate urca la 103.800 de lei pe an. În cazul unei firme cu 50 de salariați, această sumă ar putea atinge 51.900 de lei anual, dacă nu se mai găsesc furnizori eligibili.

Proiectul L387/2026 propune modificarea Legii nr. 448/2006 pentru a combate activitățile fictive în cadrul unităților protejate. Senatul a respins acest proiect pe 14 septembrie 2026, cu 43 de voturi pentru respingere și 65 de abțineri, însă acesta a fost trimis în continuare către Camera Deputaților. Obiectivul declarat este ca statutul de unitate protejată să fie legat de existența unor furnizori acreditați de servicii sociale sau de întreprinderi sociale de inserție.

Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, susține că problema activităților fictive ar trebui abordată prin verificarea muncii efective, nu prin limitarea tipurilor de entități. Avocații semnalează că proiectul elimină garanția ca unitățile să direcționeze 75% din profit către programe de integrare și elimină obligația de raportare financiară. În același timp, legea ar permite ca produsele livrate să provină de la alte unități protejate, ceea ce este considerat un paradox de către experți.

Impactul asupra celor aproximativ 2.000 de persoane cu dizabilități care lucrează în sistemul actual nu este încă cuantificat în proiect. Există riscul ca noile condiții privind numărul și ponderea angajaților să pună în pericol locurile de muncă deja existente. Companiile vor trebui să verifice dacă furnizorii lor actuali rămân eligibili și ce se întâmplă cu contractele aflate deja în derulare pentru a evita incertitudinea financiară.

Sistemul actual de protecție a drepturilor persoanelor cu handicap în România este reglementat prin Legea nr. 448/2006. Această legislație impune angajatorilor cu peste 50 de persoane un prag de angajare de minimum 4% pentru persoanele cu dizabilități. În absența acestui prag, companiile au posibilitatea de a opta pentru plata integrală a contribuției către stat sau pentru un model mixt de plată și achiziții de servicii specializate.

Surse

Sursa: StartupCafe

Tot în Economie