Piața muncii din România traversează în anul 2026 o perioadă de dezechilibru profund, marcată de o discrepanță între cererea companiilor și oferta de candidați. În timp ce anumite sectoare înregistrează dificultăți în recrutare, alte categorii de profesioniști se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Această situație este cauzată de optimizarea costurilor și de înghețarea unor poziții, însă există un segment tehnic care rămâne extrem de solicitat.
Meseriile precum cele de electrician, mecanic sau inginer sunt acum considerate extrem de atractive, fiind greu de automatizat prin inteligența artificială. Alina Chifan, director comercial EGGER, indică faptul că cele mai greu de ocupat poziții sunt inginer de instalații, inginer automatist, electrician și mecanici de mentenanță. Lipsa de experiență a candidaților și dificultatea relocării specialiștilor din centre precum Iași, Cluj-Napoca sau București reprezintă obstacole majore pentru companii.
În cadrul unei fabrici moderne, aceste profesii nu mai presupun doar muncă fizică, ci interacțiunea cu sisteme digitale și echipamente complexe. Alina Chifan explică faptul că un operator sau un mecanic lucrează cu instalații automatizate și procese care cer responsabilitate și capacitatea de a lua decizii corecte. Această evoluție tehnologică transformă rolurile tehnice în joburi care necesită competențe digitale avansate, fiind esențiale pentru funcționarea industriei actuale.
Salarizarea în acest sector a ajuns la niveluri comparabile cu domeniile considerate la modă în 2026. De exemplu, un operator de mașini poate începe cu un salariu de bază de aproximativ 5.800 de lei brut, la care se adaugă sporuri pentru schimburi, ore suplimentare sau muncă în zilele de sărbătoare. Un angajat motivat poate vedea salariul de bază crescând cu aproximativ 50% pe măsură ce acumulează experiență și avansează pe traseul profesional.
Pentru a combate deficitul de forță de muncă, companiile investesc masiv în programe proprii de ucenicie și formare internă. Alina Chifan menționează că EGGER colaborează cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, folosind stagiile de practică pentru recrutare. În ultimii doi ani, compania a primit în medie 200 de aplicații pentru 50–70 de locuri de practică, însă doar 10–15% dintre participanți ajung ulterior angajați în cadrul organizației.
Sistemul de educație din România se confruntă cu o lipsă de corelare între oferta de școli și cererea reală a industriei. Atelierele din școlile tehnologice de stat utilizează adesea echipamente învechite, care nu mai corespund tehnologiei folosite astăzi în mediul industrial. Această decalare forțează companiile să își construiască propriile sisteme de pregătire pentru a asigura continuitatea business-ului și disponibilitatea unor specialiști competenți.