Matei Lucescu, fondator și CEO al Fabricii Grivița, a participat la conferința „Made in Romania”, organizată de Gândul, pentru a discuta despre procesul de reconstrucție a unui brand cu o tradiție de peste un secol. Antreprenorul a subliniat efortul necesar pentru a readuce pe piață un nume cunoscut de generațiile anterioare, transformând o moștenire istorică într-o afacere adaptată economiei contemporane, în ciuda numeroaselor obstacole întâmpinate în acest parcurs.
Istoria Fabricii Grivița este una îndelungată, începând cu anul 1869, când industriașul german Erhard Luther a deschis la București o berărie care a devenit rapid una dintre cele mai importante din Capitală. Această unitate de producție a reușit chiar să obțină titlul de furnizor al Curții Regale a României. Ulterior, în anii 40, fabrica a fost nacionalizată, devenind Fabrica Grivița, pentru ca în perioada comunismă să poarte denumirea de Gambrinus, funcționând constant până în anii 2000.
Recuperarea acestui brand presupune, conform lui Matei Lucescu, mult mai mult decât simple campanii de marketing, implicând curaj și capacitatea de a inova constant. Antreprenorul a explicat că patina istorică a numelui nu garantează succesul, deoarece produsul trebuie să fie eficient din punct de vedere al costurilor. Procesul de reconstrucție necesită o muncă intensă pentru a asigura funcționarea într-un mediu economic actual, unde presiunea vine din multiple direcții simultane.
Un obstacol major identificat de Matei Lucescu este dificultatea de a trece de la o idee de business la o companie capabilă să reziste în timp. Acesta a semnalat reticența băncilor de a finanța antreprenorii aflați la început de drum și barierele impuse de retaileri. Aceștia din urmă cer adesea ca un brand să fie deja consacrat și să se afle în top 10, ceea ce creează un cerc vicios pentru companiile noi care au nevoie de acces la raft pentru a deveni cunoscute.
În cadrul evenimentului, s-a pus accent pe importanța brandului de țară și pe modul în care valorile existente pot fi modernizate. Matei Lucescu a observat că, la conferință, perspectivele au fost diverse, incluzând mediul universitar, zona de stat și companiile deținute de stat. El a concluzionat că problemele antreprenorilor, precum lipsa angajaților sau implicarea statului, sunt comune în diverse industrii, dar există o dorință comună de dezvoltare a exportului și a afacerilor în România.
Procesul de reînviere a brandurilor istorice face parte dintr-un context mai larg de recuperare a patrimoniului industrial românesc. În loc să se pornească de la zero, companiile pot utiliza infrastructura, know-how-ul și valorile deja existente pentru a crea valoare economică. Această strategie de modernizare a activelor vechi reprezintă o metodă de a transforma moștenirea culturală într-un motor de creștere comercială pentru generațiile viitoare.