Aproximativ jumătate dintre cetățenii din România nu dețin un fond de urgență care să le permită gestionarea unor cheltuieli neprevăzute sau a unei eventuale pierderi a veniturilor. Această lipsă de rezerve financiare îi face pe mulți români extrem de vulnerabili într-un context economic marcat de incertitudine și presiuni constante asupra bugetelor gospodăriilor. Situația creează un risc major nu doar la nivel individual, ci și pentru stabilitatea societății în ansamblu.
Paul Kasprovschi, Research & Evaluation Director la GRF+ și Brand Strategist, a subliniat importanța acestor rezerve în cadrul evenimentului KRUK Summit of Now – TRAIECTORIA FINANCIARĂ A DECIZIILOR. El a explicat faptul că orice dificultate financiară punctuală poate destabiliza bugetele celor care trăiesc de la o lună la alta. Potrivit expertului, orice eveniment neprevăzut poate declanșa o situație complicată pentru persoanele care nu au protecție financiară.
Analizând modul în care românii se raportează la bani și riscuri, Paul Kasprovschi a comparat situația cu un meci de fotbal, unde populația stă mai bine la apărare, dar mai slab la atac. Deși aproximativ 80% dintre români știu cum să se protejeze împotriva fraudelor financiare, doar circa 15% înțeleg corect dinamica dobânzilor. Această prudență excesivă poate împiedica accesul la oportunități de investiții și la creșterea prosperității.
În România există o polarizare între prudența extremă și un apetit ridicat pentru risc, manifestat prin interesul pentru criptoactive. Paul Kasprovschi a observat că lipsa unei clase medii solide din perspectiva educației financiare duce la absența unei zone de echilibru. În loc de decizii financiare echilibrate, societatea oscilează între evitarea totală a riscurilor și implicarea în investiții necontrolate.
O barieră culturală și emoțională influențează și participarea la piețele de capital, mulți considerând că investițiile sunt rezervate exclusiv persoanelor bogate. Datele arată că nivelul veniturilor influențează direct această participare, existând o diferență între cei care câștigă sub 9.000 de lei pe lună și cei care depășesc acest prag. Persoanele cu venituri mai mici rămân adesea în afara pieței din cauza convingției că nu au resurse suficiente.
Gestionarea corectă a bugetului personal este un aspect esențial pentru stabilitatea economică a unui stat. În contextul fluctuațiilor de prețuri și al incertitudinilor macroeconomice, capacitatea de economisire și de a constitui rezerve de siguranță devine un mecanism de protecție împotriva șocurilor externe. Educația financiară poate ajuta la reducerea prudenței excesive și la utilizarea mai eficientă a capitalului pentru creștere.