Generația formată din persoanele născute în perioada pronatalistă comunistă, cunoscută sub numele de „decreței”, se pregătește de o perioadă a bătrâneții marcată de dificultăți. Un studiu recent realizat de CURS indică faptul că acești oameni vor întâmpina bariere financiare semnificative pe măsură ce ajung la vârsta pensionării. Realitatea socială scoasă la iveală de sondaj avertizează că problemele economice vor deveni principalele obstacole în calea unui trai demn pentru această cohortă mare de cetățeni.
Datele colectate arată o stare de izolare socială profundă în rândul persoanelor vârstnice din țară. Conform rezultatelor, 61% dintre vârstnicii care au peste 60 de ani se declară singuri. Mai mult, 29% dintre bătrâni locuiesc singuri, iar jumătate din cei 1500 de vârstnici care au participat la interviu au menționat că interacționează rar cu familia lor, fie că este vorba de contacte directe sau de apeluri telefonice.
Accesul la sistemul de sănătate reprezintă o altă problemă critică pentru această categorie de cetățeni. Directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a dezvăluit faptul că, în decursul unui an, doar 1% dintre vârstnici au beneficiat de servicii medicale de specialitate. Deși aceste servicii sunt disponibile pentru majoritatea persoanelor de peste 60 de ani, utilizarea lor rămâne extrem de scăzută în întreaga țară.
Situația este agravată de faptul că seniorii din patru județe ale României nu au apelat deloc la servicii medicale pe durata anului respectiv. Iulian Pleșcan, directorul ECHO Elderly Care, explică faptul că mulți seniori sunt singuri și nu mai primesc ajutor de la aparținători, care sunt adesea plecați din țară. Această lipsă de sprijin transformă singurătatea în izolare completă și duce la o lipsă de informare privind serviciile disponibile.
În cadrul unei dezbateri organizate la Palatul Parlamentului, președintele comisiei pentru sănătate de la Senat, Adrian Streinu-Cercel, a comentat despre procesul de îmbătrânire. Acesta a subliniat că îmbătrânirea este un proces fiziologic și nu o boală, menționând conceptul de îmbătrânire activă. Adrian Streinu-Cercel a adăugat că o persoană poate continua să muncească cât dorește, subliniind importanța stilului de viață în această etapă.
Procesul de îmbătrânire a populației din România este însoțit de o schimbare demografică majoră, pe măsură ce cohortele mari de „decreței” părăsesc piața muncii. Această evoluție pune presiune pe sistemul de asistență socială și pe infrastructura medicală, având în vedere că numărul de beneficiari de pensii și de servicii de îngrijire pentru vârstnici este în creștere constantă în raport cu structura actuală a populației.