Organizații de fermieri, cooperative agricole și asociații de producători din întreaga țară au transmis o scriste deschisă către Ministerul Finanțelor. Grupul, reunit în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), îi solicită ministrului Alexandru Nazare suplimentarea bugetului alocat schemei de sprijin pentru îngrășăminte. Această demers vine ca o reacție la costurile ridicate de producție, în contextul crizei din Orientul Mijlociu care a afectat prețurile la inputurile agricole.
Comisia Europeană a pus la dispoziția României suma de 29.977.500 de euro pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte. Conform regulamentului european din 27 iulie 2026, statele membre pot adăuga un sprijin național de până la 200% din această sumă, ceea ce ar însemna aproape 60 de milioane de euro. Totuși, proiectul de hotărâre elaborat de MADR prevede doar o contribuție națională de 100%, totalizând 59,96 milioane euro.
Reprezentanții AAC consideră că acest nivel de finanțare este insuficient în raport cu realitatea economică a fermierilor. În prezent, nivelul propus ar însemna un sprijin de doar 90 de lei pe hectar la grâu, având în vedere că îngrășămintele cu azot au crescut cu aproximativ 70% față de media anului 2024. Alianța solicită o majorare de 157,18 milioane de lei, pentru ca contribuția națională să atingă plafonul de 200% și bugetul total să ajungă la aproape 90 de milioane de euro.
Pentru a asigura plățile în perioada campaniei agricole 2026/2027, AAC propune două scenarii de finanțare. Prima variantă vizează acordarea integrală a sprijinului în 2026, fie prin rectificare bugetară, fie prin utilizarea Fondului de rezervă bugetară a Guvernului. Dacă prima opțiune nu este realizabilă, organizația propune eșalonarea plăților între anii 2026 și 2027, cu termen limită la 31 mai 2027, solicitând totodată ca întreaga sumă să fie aprobată ca angajament bugetar încă din 2026.
Alianța compară situația României cu cea a Bulgariei, care a aprobat cheltuieli suplimentare de până la 170 de milioane de euro pentru motorină și îngrășăminte. Chiar și după scăderea sumei pentru motorină, Bulgaria rămâne cu circa 70 de milioane de euro pentru îngrășăminte, o sumă de peste două ori mai mare decât cea propusă în România, deși suprafața agricolă a Bulgariei este de peste două ori mai mică. Fermierii cer suspendarea aplicării mecanismului CBAM pentru îngrășăminte la nivel european.
Presiunea financiară asupra agriculturii este accentuată de Mecanismul de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră (CBAM), aplicat de la 1 ianuarie 2026 importurilor de îngrășăminte. Conform estimărilor Copa-Cogeca, costul acestui mecanism pentru fermierii europeni ar putea crește de la 820 de milioane de euro în 2026 la aproape 3,4 miliarde de euro până în 2034. Această evoluție ar putea pune o povară suplimentară pe bugetele naționale în anii următori.