Piața muncii din România prezintă o fragmentare accentuată, manifestată prin diferențe majore de venituri între regiuni și sectoare economice. Conform studiului Barometrul Salariilor din România 2026, realizat de International Work Finder, există un decalaj de mii de lei între București și județele cu cele mai mici salarii. În același timp, veniturile variază drastic în funcție de domeniul de activitate și de nivelul de responsabilitate al fiecărei poziții individuale analizate în raportul respectiv.
La nivel regional, Bucureștiul deține cel mai mare salariu net mediu, situat la 7.073 de lei, ceea ce reprezintă cu 46% mai mult față de media celor 42 de unități administrative studiate, care este de 4.839 de lei. Clujul ocupă următoarea poziție cu un salariu de 6.633 de lei, fiind cu 37% peste medie, urmat de Timiș cu 6.192 de lei, adică 28% peste valoarea medie. La polul opus, Hunedoara înregistrează un salariu mediu net de 4.108 lei, rezultând o diferență de aproape 3.000 de lei față de Capitală.
Diferențele dintre sectoarele economice sunt la fel de pronunțate, IT-ul având cea mai mare mediană salarială netă de 11.750 de lei pe lună. Acesta este urmat de domeniul juridic și cel farmaceutic, ambele oferind 11.000 de lei, vânzările cu 10.750 de lei și sectorul financiar cu 10.000 de lei. În cel mai slab platit sector, retailul, mediana netă este de doar 4.700 de lei, ceea ce înseamnă că între IT și retail există o prăpastie de peste 7.000 de lei.
Analiza evidențiază și venituri foarte mari pentru anumite funcții de conducere, unde nivelul de specializare este critic. Cel mai ridicat salariu median net este cel pentru Medical Director, care ajunge la 28.000 de lei pe lună, urmat de CFO cu 26.000 de lei. Alte poziții precum Audit Partner/Director sau Finance Director oferă câte 25.000 de lei, în timp ce funcții precum Tax Director/Partner sau CISO au o mediană de 22.000 de lei net pe lună.
Există, de asemenea, un conflict între așteptările angajaților și ofertele reale ale angajatorilor în procesul de recrutare. Studiul indică faptul că candidații solicită în medie 7.000 de lei net, însă companiile oferă în jur de 5.400 de lei, un decalaj de aproximativ 30%. În domenii precum ingineria energetică, această distanță crește la 42%, iar în sectoarele banking și real estate, diferența dintre cerere și ofertă ajunge la aproximativ 40%.
În contextul economic actual, inflația afectează direct puterea de cumpărare a românilor. Studiul arată că, deși salariile nominale au crescut cu 4,8% în 2025, inflația a fost de 9,7%, ceea ce duce la o scădere a salariului real de aproximativ 4,5%. Această situație înseamnă că, deși angajații primesc sume mai mari de bani, aceștia pot achiziționa mai puține bunuri și servicii decât în perioada precedentă.