Regulamentul privind pensionarea, reglementat prin Legea nr. 360/2023, stabilește o separare clară între stagiul de cotizare contributiv și perioadele asimilate. Această distincție este fundamentală pentru cetățenii care doresc să se retragă din activitate înainte de vârsta standard. În timp ce ambele tipuri de perioade sunt valorificate la calculul pensiei, ele au roluri diferite în determinarea momentului în care o persoană poate solicita beneficiile de pensie.
Stagiul de cotizare contributiv reprezintă intervalele de timp pentru care s-au plătit efectiv contribuțiile de asigurări sociale la sistemul public de pensii. Acesta este elementul decisiv pentru cei care vizează pensionarea anticipată, oferind posibilitatea de a beneficia de această opțiune cu cel mult cinci ani înainte de vârsta standard. Pentru a atinge acest prag, legea prevede un stagiu complet de cotizare contributiv de 35 de ani, valabil atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Pe de altă parte, perioadele asimilate sunt intervale care nu au implicat plata contribuțiilor, dar sunt recunoscute de lege ca fiind echivalente cu stagiul de cotizare. Printre acestea se numără studiile universitare finalizate cu diplomă, serviciul militar sau perioadele de concediu pentru creșterea copilului. Deși aceste anii sunt integrați în calculul punctajului total, ei nu pot înlocui, în mod regulat, anii de muncă efectivă necesari pentru îndeplinirea stagiului contributiv.
Există însă o excepție importantă referitoare la concediul pentru creșterea copilului acordat începând cu data de 1 ianuarie 2006. Această perioadă asimilată este luată în calcul și la determinarea stagiului minim și a celui complet de cotizare contributiv. Astfel, pentru părinți, acest interval de timp poate ajuta direct la îndeplinirea condiției de 35 de ani necesară pentru a putea solicita pensia anticipată, spre deosebire de studiile sau serviciul militar.
După ce condiția principală de cotizare este îndeplinită, perioadele asimilate pot completa stagiul suplimentar de până la cinci ani. Acestea sunt valorificate prin acordarea unui punctaj specific, care se adaugă la numărul total de puncte ale beneficiarului. Cuantumul final al pensiei este determinat prin înmulțirea acestui punctaj total cu valoarea punctului de referință, oferind astfel un beneficiu financiar bazat pe istoricul de studii sau de creștere a copiilor.
Sistemul de acordare a punctelor de stabilitate este progresiv, recompensând activitatea profesională îndelungată. Pentru perioada de cotizare cuprinsă între 25 și 30 de ani, se acordă 0,50 puncte pe an, iar între 30 și 35 de ani se acordă 0,75 puncte pe an. Persoanele care depășesc pragul de 35 de ani de cotizare contributivă primesc un punct întreg pentru fiecare an realizat peste această limită stabilită de lege.