Consumatorii plătesc adesea sume considerabile pentru produse cu logo-uri celebre, chiar dacă calitatea acestora este comparabilă cu cea a variantelor mai ieftine. Diferențe de preț semnificative apar în categorii precum moda, cosmeticele, parfumurile sau produsele de curățenie. Un raport NielsenIQ din august 2026 indică faptul că 68% dintre persoanele chestionate consideră că mărcile proprii ale magazinelor sunt alternative bune pentru brandurile consacrate, în ciuda prețurilor mai ridicate ale acestora.
Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing, explică faptul că oamenii nu cumpără doar obiecte, ci și certitudine, familiaritate, statut sau apartenență. Reputația producătorului și ambalajul servesc drept indicatori care ajută la luarea deciziilor rapide, fără o analiză detaliată a fiecărei alternative disponibile pe raft. Un preț ridicat creează în mintea cumpărătorului o așteptare că produsul merită investiția și că alți oameni similari l-au ales deja.
Percepția calității este influențată masiv de designul ambalajului și de asocierea cu anumite figuri publice. Un recipient greu sau un design sofisticat pot crea impresia unui produs superior, chiar dacă formula internă este identică cu cea a unei variante ieftine. Popularitatea unui influencer nu garantează calitatea, însă mecanismul psihologic funcționează, influențând modul în care consumatorul percepe produsul chiar și după achiziție, prin dorința de a-și justifica propria alegere.
În sectoare precum electronica, sănătatea sau produsele pentru copii, reputația brandului este căutată pentru sentimentul de siguranță și liniștea că s-a făcut o alegere bună. În schimb, la articolele de lux, numele producătorului reprezintă adesea motivul principal al cumpărării, fiind un simbol al identității și exclusivității. Cercetările arată că prețul nu reflectă întotdeauna diferențe proporționale de calitate, existând studii care confirmă că diferențele de performanță pot fi marginale.
Pentru a evita cheltuielile inutile, Andrei Tarnovski recomandă stabilirea prealabilă a caracteristicilor de care este nevoie și compararea obiectivă a produselor. Specialistul avertizează că o reducere de 50% la un produs supraevaluat poate fi mai puțin avantajoasă decât prețul obișnuit al unui concurent. Scopul nu trebuie să fie achiziția celui mai ieftin produs, ci decizia conștientă de a înțelege exact pentru ce elemente se plătește suplimentar.
Tendinta de a căuta alternative economice este în creștere, inclusiv în rândul persoanelor cu venituri ridicate. Conform datelor NielsenIQ citate de Reuters, vânzările retailerilor orientați spre prețuri mici au crescut cu 11,6% în primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce retailerii tradiționali au înregistrat o creștere de doar 2,3%. Această schimbare de comportament determină marii comercianți să își extindă gamele de produse proprii.