Românii au manifestat un interes tot mai mare pentru călătoriile internaționale în ultimul deceniu, însă contextul economic actual impune o gestionare mult mai atentă a bugetului personal. În timp ce cheltuielile pentru vacanțe în afara țării au crescut spectaculos, de la 1,8 miliarde de euro în 2015 la peste 10 miliarde de euro în 2025, provocările financiare devin tot mai evidente pentru cetățenii români.
Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice din București, recomandă o strategie clară pentru a evita sacrificarea unor necesități de bază. El susține că o regulă de bază pentru economisire ar trebui să fie de 10% din veniturile totale. Dacă o persoană reușește să economisească un procent mai mare, atunci își poate permite și alte plăceri, însă calculul trebuie făcut concret pentru a nu afecta alte cheltuieli importante.
În prezent, datele Eurostat indică faptul că peste 60% dintre românii cu vârsta de peste 16 ani nu își permit o săptămână de vacanță în afara țării, un procent cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această realitate este în contrast cu obiceiurile de consum, deoarece mulți români sunt dispuți să renunțe la haine, gadget-uri sau chiar la o alimentație de calitate pentru a finanța o experiență de relaxare. Profesorul Adrian Mitroi observă că mulți aleg să mănânce acasă sau să cumpere produse mai ieftine pentru a economisi.
Costurile cu transportul reprezintă o amenințare majoră pentru bugetul turiștilor, pe măsură ce prețurile la combustibil și kerosenul cresc semnificativ. Michael O’Leary, CEO Ryanair, a declarat că companiile aeriene vor fi nevoite să transfere aceste costuri ridicate ale combustibilului către clienți prin tarife mai mari. Adrian Mitroi adaugă că prețul kerosenului este de aproximativ trei ori mai mare în acest moment, iar costurile cu forța de muncă și staționarea avioanelor au crescut, afectând chiar și companiile low-cost.
O componentă psihologică importantă în decizia de a călători este presiunea socială, amplificată de platformele precum Instagram sau TikTok. Călătoriile au devenit un simbol al succesului, un fel de „mojo” prin care oamenii își validează experiențele în mediul online. Adrian Mitroi explică faptul că, deși pare că postăm pentru ceilalți, există o componentă de amintire personală, însă nevoia de a părea parte din trendurile de emancipare prin experiențe vizuale rămâne un factor de influență major.
Evoluția consumului în România arată o adaptare la costuri, prin utilizarea unor metode de economisire precum închiriatul apartamentelor în loc de hoteluri sau alegerea unor aeroporturi secundare. Această practică permite accesul la destinații precum Paris cu costuri reduse, acceptând un efort suplimentar de transport. De asemenea, trendul bagajelor minime, facilitat de produsele ieftine de pe site-urile din Asia, ajută turiștii să reducă taxele și să rămână practici în timpul deplasării.