În cursul anului 2026, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a înregistrat peste 170 de cereri legate de fraude bancare. Instituția a publicat miercuri, 9 septembrie, o analiză care evidențiază modul în care consumatorii permit accesul unor persoane necunoscute la datele lor confidențiale. În majoritatea cazurilor raportate, victimele au cedat parole, informații sensibile sau acces direct la telefoanele și aplicațiile de internet banking.
Mecanismele de înșelăciune sunt complexe, iar prejudiciile raportate în cadrul cererilor de negociere cu băncile ajung până la 20.000 de euro. Infractorii informatici reușesc să contracte împrumuturi bancare în numele consumatorilor după ce aceștia le oferă acces la conturi. În aceste situații, băncile refuză adesea cererile de conciliere, deoarece atacurile nu vizează sistemele de securitate ale instituțiilor, ci se bazează pe accesul autorizat oferit de proprii titlari.
O altă metodă utilizată de atacatori implică manipularea psihologică pentru a determina consumatorii să contracte credite și să transfere bani către conturi necunoscute. Aceștia se prezintă drept reprezentanți ai băncii, ai Poliției sau ai BNR pentru a induce victimele în eroare. Unii consumatori au fost determinați să cumpere criptoactive sau acțiuni sub pretextul unor câștiguri rapide, oferind controlul asupra dispozitivelor lor mobile sau laptopurilor către infractori.
Tehnologia modernă este utilizată și pentru a ocoli sistemele de securitate prin utilizarea identificărilor video. Atacatorii pot folosi procedee de tip deepfake, utilizând înregistrări video și audio pentru a efectua autentificări frauduloase în aplicațiile de banking. De asemenea, se semnalează cazuri în care aplicații de control de la distanță permit furtul economiilor în doar câteva secunde, după ce victimele au instalat software-uri malițioase la solicitarea unor persoane.
Pentru a evita astfel de situații, experții recomandă verificarea riguroasă a autenticității apelurilor și a mesajelor primite, în special dacă acestea solicită operațiuni financiare urgente. Este esențial să nu se comunice niciodată datele de acces, precum userul, parola sau codurile PIN și CVV, deoarece băncile nu solicită niciodată aceste informații. Consumatorilor li se recomandă să evite accesarea linkurilor primite prin SMS sau rețele sociale și să monitorizeze constant tranzacțiile din conturile personale.
Fenomenul de fraudă bancară este în continuă evoluție, utilizând metode de inginerie socială pentru a manipula victimele în scopul contractării de credite neautorizate. În cazul în care persoanele sunt contactate sub pretextul unor probleme de securitate, acestea sunt îndemnate să efectueze plăți sau transferuri urgente. Protecția datelor personale și securizarea aplicațiilor de banking prin parole robuste rămâne o măsură fundamentală pentru prevenirea pierderilor financiare semnificative.