Consiliul Economic și Social (CES) analizează posibilitatea introducerii unui mecanism de muncă cu timp redus în România, inspirat din modelul german „Kurzarbeit”. Această inițiativă urmărește ca companiile afectate de dificultăți economice să poată diminua temporar programul angajaților, fără a fi obligate să recurge la concedieri. Studiul de specialitate a fost inițiat în februarie 2026, la propunerea vicepreședintelui CES Cătălin Niță, reprezentând interesele organizațiilor patronale.
Procesul de elaborare a documentului a implicat constituirea unei comisii temporare în aprilie, urmată de alocarea resurselor pentru cercetare în luna iunie. Analiza vizează evaluarea cadrului juridic, a experiențelor altor state europene și a posibilelor surse de finanțare pentru acest sistem. În cadrul sistemului german, statul compensează o parte din veniturile pierdute ale angajaților atunci când activitatea companiilor scade. Un mecanism similar a fost aplicat anterior în România prin OUG 132/2020, în perioada pandemiei de COVID-19.
În urma ședinței plenului CES din 4 noiembrie 2026, documentul nu a fost aprobat oficial, fiind necesară o revizuire bazată pe observațiile primite. Analiza este extrem de relevantă, având în vedere că românii lucrează printre cele mai multe ore din Uniunea Europeană. Datele Eurostat din 2025 indică faptul că românii au lucrat în medie 38,2 ore pe săptămână, peste media europeană de 35,9 ore. Totodată, salariul anual mediu ajustat în România a fost de 21.108 euro, comparativ cu 39.800 de euro la nivelul UE.
Psihologul Bogdan Cotigă susține că reducerea timpului de lucru poate îmbunătăți performanța profesională și starea de bine a angajaților. Acesta explică faptul că un angajat care beneficiază de timp pentru familie și odihnă poate reveni la serviciu cu o motivație sporită. Totuși, Bogdan Cotigă avertizează că regulile economiei și presiunea concurenței sunt dure și nu țin întotdeauna cont de bunăstarea oamenilor. Relația dintre angajator și angajat s-a schimbat, companiile încercând acum să păstreze personalul valoros prin beneficii flexibile.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, subliniază că problemele de competitivitate ale economiei românești derivă din costurile mari pentru energie, gaze și combustibil. El menționează că, în anumite situații, intrările la energie pot fi de 80 de ori mai mari decât la companii similare din Uniunea Europeană. Conform lui Bogdan Hossu, productivitatea nu poate acoperi aceste diferențe de costuri prin simpla ajustare a salariilor. El consideră că decidenții politici ar trebui să abordeze problemele structurale în loc să mențină costurile salariale scăzute.
În contextul european, experimente precum săptămâna de patru zile au arătat rezultate mixte. Un raport Eurofound din iunie 2026 a identificat îmbunătățiri ale stării de bine, dar și dificultăți de aplicare în anumite sectoare. De asemenea, un studiu din revista Nature Human Behaviour a analizat un experiment de șase luni în 141 de organizații, unde reducerea timpului de lucru a redus epuizarea profesională. Aceste modele funcționează eficient doar dacă sunt însoțite de o reorganizare completă a activității la locul de muncă.