Băncile din România au capacitatea legală de a solicita clienților explicații detaliate și documente justificative privind tranzacțiile efectuate din conturi. Dacă un utilizator ignoră mesajele oficiale primite de la instituția financiară, acesta se poate confrunta cu consecințe severe, precum refuzarea plăților, blocarea accesului la cont sau chiar închiderea definitivă a relației de afaceri. Această procedură este prevăzută atât prin legislația în vigoare, cât și prin contractele semnate la deschiderea contului de către beneficiari.
Obligația băncii de a solicita aceste informații derivă din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Instituțiile financiare trebuie să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei, proces cunoscut sub denumirea de KYC (Know Your Customer), aplicându-le atât clienților noi, cât și celor existenți, în funcție de nivelul de risc identificat. În acest scop, băncile monitorizează constant operațiunile pentru a detecta tranzacțiile neobișnuite sau suspecte, păstrând datele colectate cel puțin cinci ani.
Conform Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 2/2019, băncile sunt interzise să inițieze, să continue sau să efectueze tranzacții dacă nu pot aplica măsurile de cunoaștere a clientelei. Această regulă impune o responsabilitate strictă asupra instituțiilor, care trebuie să verifice conformitatea fiecărei operațiuni. Un caz recent evidențiază dificultățile de comunicare, unde un client a avut doar cinci zile pentru a răspunde la o solicitare, în timp ce banca a oferit lămuriri complete abia după 36 de zile de la începerea procesului.
În exemplul respectiv, banca a solicitat explicații pentru câteva tranzacții de câteva sute de euro, amenințând cu restricții dacă informațiile nu sunt furnizate la timp. Clientul a solicitat clarificări, dar a fost informat că departamentul responsabil va răspunde în termen de 30 de zile. Deși informațiile au fost trimise, confirmarea finală a venit după o perioadă totală de aproximativ o lună și jumătate, după ce clientul a fost nevoit să urce solicitarea și să ceară răspuns de mai multe ori.
Pentru a evita problemele, clienții trebuie să verifice întotdeauna autenticitatea mesajelor primite și să nu dea click pe linkuri din e-mailuri sau SMS-uri, pentru a preveni tentativele de fraudă. Dacă apare o neînțelegere, este recomandat să se ceară lămuriri în scris și să se păstreze toată corespondența, inclusiv numerele de înregistrare ale solicitărilor. În cazul în care nu se ajunge la un consens cu banca, disputele pot fi mediate gratuit de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) sau prin reclamații la Banca Națională a României.
Monitorizarea tranzacțiilor și aplicarea normelor KYC sunt piloni esențiali în sistemul financiar pentru combaterea ilegalităților. Aceste proceduri de verificare sunt standardizate la nivel național și sunt necesare pentru menținerea integrității sistemului bancar. Deși pot genera inconveniente temporare pentru utilizatori, ele asigură conformitatea cu reglementările internaționale și locale privind securitatea financiară și prevenirea fluxurilor de bani provenite din activități ilicite.