O analiză realizată de INS pentru trimestrul al doilea al acestui an relevă o creștere simultană a veniturilor și a cheltuielilor în România. În medie, o familie dispune de 10.200 de lei pe lună, însă o parte semnificativă din aceste sume este direcționată către necesități imediate. Această evoluție economică indică faptul că creșterea veniturilor este absorbită rapid de costurile vieții, limitând capacitatea de economisire a cetățenilor.
Din suma de aproximativ 8.650 de lei cheltuiți într-o lună, aproape 5.000 de lei sunt destinați consumului propriu, restul fiind direcționat către plata taxelor și contribuțiilor. În segmentul dedicat consumului, cea mai mare parte a banilor se duce pe mâncare și băuturi nealcoolice, reprezentând 1.581 de lei lunar. Urmează cheltuielile pentru locuință, apă, energie și gaze, care însumează 813 lei, iar transportul ocupă suma de 376 de lei.
Situația financiară forțează românii să renunțe la activități non-esențiale, în special la cele legate de timpul liber. Datele Eurostat pentru 2025 arată că unul din patru români nu își permite să meargă la cinema, la un spectacol sau la un meci, în timp ce media europeană este la jumătate. De asemenea, aproape unul din cinci români nu poate ieși cel puțin o dată pe lună la o masă sau la o băutură cu familia sau prietenii.
Capacitatea de a gestiona cheltuielile neprevăzute este o altă problemă majoră pentru populație. Aproape patru din zece români nu pot acoperi o astfel de cheltuială neplanificată, o cifră superioară mediei europene, care se situează la aproape 30%. În acest context, vacanța de o săptămână a devenit un lux pentru majoritatea oamenilor, deoarece 61% dintre români nu și-au permis o astfel de călătorie anul trecut, un raport de două ori mai mare decât media europeană.
Problemele de buget sunt accentuate și de dificultatea de a înlocui bunurile uzate. Aproape unul din cinci români nu își permite să își înlocuiască hainele atunci când acestea se uzează, poziționând țara la coada Uniunii Europene, în contrast cu croații. Economist Alexandra Smedoiu subliniază că o parte mare din salarii se situează pe plaja minimă și menționează că, din perspectiva muncii, există o taxare foarte mare a acesteia.
Evoluția indicatorilor economici din România reflectă o tendință de creștere a inflației cheltuielilor față de trimestrul anterior, când ambele indicatori au înregistrat o creștere de 8%. Această dinamică pune presiune pe bugetele casnic been, forțând prioritizarea strictă a alimentelor și a utilităților în detrimentul educației, pentru care s-a raportat suma minimă de 22 de lei.