Agenția Națională de Presă AGERPRES a anunțat semnarea unui contract de finanțare pentru un proiect major de digitalizare a arhivei sale istorice. Obiectivul principal este conservarea și valorificarea documentelor în scopul transformării acestora într-un serviciu de interes public, destinat cetățenilor și cercetătorilor. Contractul a fost încheiat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, care acționează ca Organism Intermediar pentru Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027.
Proiectul va fi implementat pe o perioadă de 36 de luni, începând cu data de 28 septembrie 2026 și urmând să se încheie pe 28 septembrie 2029. Valoarea totală a investiției este de 7.529.934,73 lei, fiind o finanțare nerambursabilă de 100%. Din această sumă, 5.643.633,30 lei provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în timp ce restul de 1.886.301,43 lei sunt asigurate din bugetul național.
Prin această inițiativă, AGERPRES trece din rolul de partener în cel de coordonator și beneficiar al unui proiect european. Claudia-Victoria Nicolae, directorul general al AGERPRES, a subliniat că arhiva nu va mai rămâne limitată la suportul fizic, ci va fi deschisă lumii în format digital. Documentele și imaginile, care datează încă din anul 1889, vor servi drept dovezi ale timpului și instrumente importante în combaterea dezinformării și a știrilor false.
Arhiva de fotografie a agenției cuprinde aproximativ 4,5 milioane de imagini pe plăci de sticlă, filme și diapozitive, realizate între anii 1927 și 2003. Acestea sunt completate de o colecție vastă de știri transmise prin telex, fax sau pe hârtie. Până la finalul implementării, proiectul vizează publicarea a 100.000 de fotografii și 100.000 de texte cu valoare istorică pe o platformă dedicată.
Pentru realizarea acestui scop, vor fi dezvoltate trei platforme software distincte: una pentru arhivă și vizualizare, una pentru verificarea autenticității imaginilor prin inteligență artificială și blockchain, și platforma „Știrea zilei”. Sistemul va include servicii de arhivare, acces public online și certificarea digitală a conținutului, totul fiind protejat de o infrastructură de securitate cibernetică. Se estimează că proiectul va atrage peste 68.000 de utilizatori pe an în perioada de sustenabilitate.
Digitalizarea patrimoniului informațional reprezintă un pas esențial în modernizarea infrastructurii digitale a țării. Această tranziție de la suportul fizic, vulnerabil la degradare, la cel digital, permite protejarea memoriei colective a României. Utilizarea fondurilor europene pentru astfel de proiecte de conservare a istoriei contribuie la creșterea transparenței și la oferirea de instrumente moderne de cercetare pentru instituțiile publice și private.