Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri noapte în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 120 de kilometri, a generat reacții fiziologice intense la o parte din populație. Deși autoritățile nu au raportat pagube materiale, seismul s-a simțit puternic în București, în multe orașe din țară, dar și în Republica Moldova și Ucraina. În urma evenimentului, s-au raportat două persoane rănite ușor și numeroase cazuri de atacuri de panică.
Medicul cardiolog Ștefan Busnatu, cadru didactic la UMF „Carol Davila” din București, explică faptul că trezirea bruscă în întuneric reprezintă un factor de stres acut. Acest proces declanșează eliberarea de adrenalină și noradrenalină, ceea ce duce la creșterea pulsului și a consumului de oxigen al inimii. De asemenea, tensiunea arterială poate rămâne ridicată zile sau săptămâni, în timp ce sângele devine mai „lipicios” din cauza activării trombocitelor.
Pentru persoanele cu afecțiuni preexistente, aceste schimbări pot declanșa evenimente acute grave. Ștefan Busnatu menționează că la pacienții cu artere îngustate, insuficiență cardiacă sau tendință la aritmii, descărcarea de adrenalină poate fi critică. Medicul avertizează și despre sindromul Takotsubo, cunoscut sub numele de „sindromul inimii frânte”, care implică o slăbire bruscă a mușchiului cardiac după un stres emoțional intens, asemănător unui infarct.
Riscul este major pentru persoanele cu boală coronariană, istoric de infarct, utilizatori de stent sau bypass, precum și pentru cei cu insuficiență cardiacă sau hipertensiune. Grupa de risc include de asemenea pacienții cu fibrilație atrială, cei care folosesc pacemaker, persoanele cu diabet sau cele peste 65 de ani. În cazul apariției durerii în piept, a lipsei de aer sau a palpitațiilor însoțite de amețeală, este necesar apelul imediat la 112.
Pentru gestionarea perioadei de după cutremur, cardiologul recomandă menținerea tratamentului medicamentos și monitorizarea tensiunii arteriale dimineața și seara timp de o săptămână. Este important ca valorile să fie notate, mai ales dacă depășesc constant 140/90 mmHg. Ștefan Busnatu sfătuiește totodată la limitarea consumului de sare, cafea și alcool, precum și la recuperarea somnului prin activități ușoare, precum o plimbare scurtă în timpul zilei.
Pregătirea unui kit de urgență este esențială pentru persoanele cu probleme de sănătate. Pe lângă rucsacul standard de urgență, acesta ar trebui să conțină medicamente pentru cel puțin 7 zile, lista tratamentului pe hârtie, o copie după ultima scrisoare medicală și un tensiometru automat de braț. Această măsură de precauție este vitală, deoarece în situații de criză, accesul la informații medicale și la medicamentele de bază poate salva vieți.