Tragediile care au marcat Bucureștiul, precum incendiul de la Clubul Colectiv și explozia blocului din Rahova, rămân subiecte de o profunzime dureroasă pentru victime. La un an de la evenimentul din Rahova și la aproape un deceniu de la incendiul din 2015, persoanele afectate continuă să aștepte răspunsuri clare, despăgubiri financiare și soluții concrete. În acest interval, procesele de anchetare și măsurile luate de autorități au avansat cu o viteză considerată extrem de mică de către cei implicați.
În cazul exploziei din Rahova, care a ajuns în presa internațională, procesul juridic este încă în desfășurare după un an de la incident. Procurorii sunt aproape de trimiterea dosarului în judecată, într-un context în care peste 220 de persoane sunt considerate părți vătămate. Până în prezent, patru angajați din domeniul gazelor și al electricității au fost puși sub acuzare, dintre care trei se află sub control judiciar, alături de trei firme care sunt de asemenea cercetate.
Situația financiară legată de acest dosar este una de o amploare considerabilă pentru cei afectați. Sechestrul aplicat pentru acoperirea prejudiciului total se ridică la peste 63 de milioane de euro, în condițiile în care lucrările de demolare a blocului au început abia în urmă cu două săptămâni. Din clădirea respectivă, o parte va fi demolată, rămânând la final doar trei etaje, în timp ce viețile victimelor s-au schimbat radical după explozie.
Sociologul Gelu Duminică subliniază că lentoarea statului reflectă o lipsă de protecție pentru clasa de jos, indiferent de locația rezidenței. Acesta sugerează că ar putea exista prejudecăți care vizează locuitorii din zone sărace, comparând reacția autorităților în Rahova cu cea care ar fi fost necesară într-o zonă bogată precum Pipera. Gelu Duminică menționează că, deși emoția de la Colectiv a fost imensă, decidenții nu au fost motivați să pregătească sistemul pentru astfel de dezastre.
Analiza instanțelor arată că și în cazul incendiului de la Clubul Colectiv, bilanțul instituțional este marcat de întârzieri sistemice. Ancheta „Colectiv 2”, privind transferurile medicale, a fost deschisă în 2016 și a fost clasată de două ori, ultima oară în 2024. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit abia în martie 2026 un termen de șase luni pentru finalizarea acestui dosar, după ce s-a constatat existența unor perioae lungi de inactivitate.
În ceea ce privește despăgubirile pentru Colectiv, instanța a stabilit daune de aproximativ 60 de milioane de euro pentru supraviețuitori și familii. Aceste sume au fost achitate de ISU București, însă instituția a dat ulterior în judecată victimele pentru a recupera o parte din bani. ISU a argumentat că plățile au fost efectuate prin executori judecătorești care au aplicat onorarii maxime, motivând astfel necesitatea unei contestații pentru reducerea acestora.