Atacul violent comis de un elev de 13 ani asupra unei profesoare de Matematică și a unui coleg de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița a scos la iveală convingeri extremiste îngrozitoare. Tânărul a publicat un manifest de aproximativ 60 de pagini, redactat sub formă de jurnal, în care își exprima deschis ideologia neonaziistă și ura rasială. În documentul respectiv, adolescentul declara că își dorește să ucidă orice persoană care nu este albă, întorcând atenția asupra radicalizării tinerilor.
Manifestul conținea detalii concrete despre intențiile violente ale elevului, inclusiv liste cu colegii pe care plănuia să îi înjunghie. Documentul descria, de asemenea, planuri de a da foc cancelariei și intenția de a fura arma unui polițist. În urma investigațiilor, s-a aflat că autoritățile ar fi ignorat semnalele privind comportamentul adolescentului timp de luni de zile, în ciuda faptului că instituția de învățământ fusese inclusă în programul SRI de prevenire a extremismului.
În cadrul unei dezbateri la evenimentul „Trends” de la Adevărul, Costi Rogozanu a subliniat că școlile nu dispun de resurse umane suficiente pentru a gestiona astfel de situații. Profesorul a menționat că lipsa de consilieri școlari împiedică ascultarea copiilor care suferă de bullying sau de alte probleme. El a avertizat că, în absența unei acoperiri instituționale adecvate, profesorii nu pot acționa eficient împotriva violenței care are loc în grupurile de Instagram sau Telegram.
Costi Rogozanu a criticat discursul politic violent și fanatizarea religioasă, argumentând că acestea contribuie la radicalizarea copiilor. El a comparat comportamentul adolescentului cu cel al criminalului norvegian Anders Breivik, însă a subliniat diferența de motivație între cei doi. Profesorul a vorbit despre ironia faptului că, după decenii de luptă împotriva comunismului, societatea românească se confruntă acum cu ascensiunea nazismului și a fascismului.
Problema violenței în mediul școlar este agravată de faptul că multe evenimente de intimidare rămân nesupravegheate. Costi Rogozanu a explicat că dialogul și contraerea ideologiilor extreme sunt singurele arme eficiente, dar acestea necesită un suport sistemic. Fără o intervenție structurată, comportamentele extreme care apar în mediul online pot degenera rapid în acte de violență fizică, exact așa cum s-a întâmplat în cazul tragic din Bistrița.
Sistemul de educație din România se confruntă cu provocări legate de numărul de cadre dedicate suportului psihologic. În prezent, lipsa personalului specializat și posibilele reduceri de personal în școli limitează capacitatea de monitorizare a comportamentului elevilor. Această situație creează un vid în care semnalele de alarmă privind radicalizarea sau bullying-ul pot trece nedeclarate, fără a fi interceptate de consilierii școlari sau de conducerea instituțiilor.