Județele Suceava și Sălaj se evidențiază ca fiind cele mai fertile regiuni din România, conform estimărilor Eurostat pentru anul 2024. Suceava a înregistrat o rată de 1,81 copii per femeie, în timp ce Sălaj urmează imediat cu un indicator de 1,80. Aceste două județe sunt singurele din țară care reușesc să depășească pragul de 1,75 copii per femeie, oferind o imagine clară a distribuției demografice regionale.
Clasamentul celor mai fertile județe continuă cu Harghita, care deține o rată de 1,64 copii per femeie, urmată de Giurgiu cu 1,57. Alte unități teritoriale cu valori semnificative sunt Ialomița și Mureș, ambele cu 1,55, Brașov cu 1,54 și Covasna cu 1,53. În partea opusă a spectrului demografic, Ilfov registrează cea mai scăzută valoare din țară, cu doar 1,09 copii per femeie, marcând o diferență de 0,72 față de liderul Suceava.
În lista celor cu fertilitate scăzută se mai regăsesc Mehedinți cu 1,16, Gorj cu 1,17, Vâlcea cu 1,21, Cluj cu 1,22 și București cu 1,23. Chiar și cele mai ridicate valori din România rămân sub pragul de 2,1 copii per femeie, nivelul necesar pentru înlocuirea naturală a generațiilor în absența migrației și în condiții de mortalitate scăzută. Indicatorul de fertilitate reprezintă o estimare statistică a numărului de copii pe care i-ar putea avea o femeie în durata vieții sale reproductive.
La nivelul Uniunii Europene, rata totală a fertilității a scăzut la 1,34 copii per femeie în 2024, de la 1,38 înregistrat în 2023. Această valoare reprezintă cel mai scăzut nivel de la începutul seriei statistice din 2001, când indicatorul european a variat între 1,34 și 1,57. În comparație, regiunile franceze Mayotte și Guyana Franceză au cele mai mari rate, cu 3,51 și 3,10 copii per femeie, fiind singurele din UE care depășesc pragul de 2,1.
Analiza regională efectuată de Eurostat acoperă un total de 1.165 de regiuni europene, oferind detalii despre diversitatea demografică. Dintre acestea, 714 regiuni, adică 61,3%, prezintă rate de fertilitate peste media europeană, în timp ce 439 de regiuni, reprezentând 37,7%, se situează sub acest nivel. Celelalte 12 regiuni au înregistrat valori egale cu media UE, evidențiind disparitățile dintre statele membre și zonele geografice.
Monitorizarea acestor indicatori demografici este esențială pentru planificarea serviciilor publice, precum infrastructura medicală, școlile sau creșele. Deși ratele de fertilitate oferă indicii despre tendințele de naștere, ele nu pot fi folosite singure pentru prognoze popularești precise. Evoluția demografică reală depinde de o combinație de factori, inclusiv structura pe vârste a populației, rata mortalității și fluxurile de migrație din fiecare județ.