O mare parte din populația României refuză să practice orice formă de activitate fizică sau sport. Conform celor mai recente date publicate de Comisia Europeană prin Eurobarometru, aproximativ 66% dintre români declară că nu fac niciodată sport, un indicator care a crescut cu trei puncte procentuale în ultimii patru ani. Această cifră este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la nivelul de circa 39%.
Analiza comportamentului cetățenilor relevă o fragmentare în frecvența exercițiilor fizice. Doar 7% dintre români practică sport aproape zilnic, deși acest segment a crescut cu cinci puncte procentuale față de anul 2022. În schimb, 16% declară că fac mișcare de câteva ori pe săptămână, o scădere de două puncte procentuale, în timp ce un alt segment de 11% menționează că practică sportul doar rar. Un procent alarmant de jumătate dintre tineri, femei și bărbați nu fac niciodată mișcare.
Motivarea pentru lipsa activității fizice este diversă și include bariere logistice sau financiare. Peste o treime din persoanele care nu fac sport invocă lipsa timpului ca principal impediment pentru a avea chiar și o activitate minimă. Alți cetățeni menționează lipsa motivației, interesului, insuficiența infrastructurii sau faptul că sportul este prea scump. Un alt factor menționat de respondenți este absența unor prieteni cu care să poată face sport.
Consecințele acestui stil de viață sedentar sunt vizibile în clinicile de recuperare medicală, unde pacienții sunt tot mai tineri. Claudia Diaconu, fondatoarea clinicii Kineto Consult, explică faptul că tinerii de 25 de ani nu au nici măcar noțiunea de febră musculară. Ea subliniază că problemele de coloană și bolile degenerative, care înainte apăreau în jurul vârstei de 50 de ani, afectează acum persoane de la 25 de ani sau chiar copii.
Impactul asupra sănătății publice include creșterea riscului de obezitate și de boli cardiovasculare pe termen lung. Claudia Diaconu recomandă ca pentru prevenirea acestor patologii este suficientă o consecvență de aproximativ 15 minute de exerciții pe zi. Această durată scurtă, care poate include și mersul pe jos până la metrou sau autobuz, este considerată net superioară lipsei totale de mișcare în combaterea problemelor de sănătate.
Problema sedentarismului este strâns legată de evoluția stilului de viață modern, care pune accent pe activități statice. În România, acest fenomen este amplificat de faptul că copiii petrec tot mai mult timp în interiorul locuințelor. Chiar și orele de educație fizică din cadrul școlilor nu reușesc să compenseze lipsa mișcării zilnice în aer liber, contribuind la instalarea timpurie a afecțiunilor de coloană și a altor probleme cronice.