În perioada sezonului rece, aplicarea îngrășămintelor pe terenurile agricole din România este supusă unor restricții stricte de utilizare. Aceste măsuri sunt implementate pentru a preveni poluarea apelor, inclusiv a celor subterane, care alimentează numeroase comunități. Limitarea fertilizării este esențială deoarece, atunci când plantele nu pot absorbi substanțele nutritive, acestea pot fi transportate de precipitații în apă sau în atmosferă, afectând mediul înconjurător.
În lunile reci, activitatea plantelor încetinește, ceea ce reduce necesarul lor de nutrienți, precum azotul sau fosforul. Dacă îngrășămintele sunt aplicate în condiții nepotrivite, substanțele pot fi antrenate de ploi în afara terenurilor agricole. Un caz critic este azotul sub formă de nitrați, care poate ajunge în apele subterane, inclusiv în puțuri și fântâni. Concentrațiile mari de nitrați în apa potăbilă reprezintă un risc pentru sănătate, în special pentru sugari.
Calendarul restricțiilor variază în funcție de zona geografică, conform Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați. În zona de câmpie, interdicția este valabilă între 15 noiembrie și 10 martie, în timp ce în zona de deal perioada este între 10 noiembrie și 20 martie. Pentru zona de munte, regulile se aplică între 5 noiembrie și 25 martie. Există însă și anumite excepții prevăzute pentru unele culturi de toamnă.
Fermierii susțin că aceste perioade fixe nu corespund întotdeauna condițiilor meteorologice reale, solicitând reguli mai flexibile. În ultimii ani, sezoanele de toamnă au fost neobișnuit de calde, iar primăverile au adus secetă sau precipitații care afectează lucrările. Agricultorii argumentează că momentul legal de aplicare nu coincide mereu cu perioada în care plantele pot valorifica nutrienții. Totodată, pierderea acestor substanțe reprezintă o cheltuială inutilă pentru fermieri, deoarece nu contribuie la producția agricolă.
Pentru a aborda aceste provocări, Proiectul RAPID – „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural în România” organizează consultări cu specialiști și fermieri. Proiectul este derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și este finanțat printr-un împrumut de la Banca Mondială. Discuțiile vizează revizuirea Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați, căutând o mai bună corelare a măsurilor cu nevoile culturilor.
Aceste reglementări fac parte din cadrul Directivei europene privind nitrații, care impune standarde stricte pentru gestionarea substanțelor chimice în agricultură. Obiectivul central este menținerea unui echilibru între necesitatea de a produce hrană suficientă și protejarea calității mediului. Utilizarea unor tehnologii moderne de administrare precisă a îngrășămintelor poate ajuta la reducerea pierderilor și la protejarea resurselor de apă utilizate de populație.