Marcel Ciolacu a anunțat intenția de a transforma fostul penitenciar de la Râmnicu Sărat într-un memorial dedicat victimelor comunismului. Președintele Consiliului Județean Buzău susține că administrația județeană ar putea prelua gestionarea acestui proiect de importanță națională. Politicianul a precizat că sunt deja în desfășurare discuții privind modalitatea de finanțare și structura de administrare a lucrărilor de restaurare prevăzute pentru acest spațiu istoric.
Strategia propusă de Marcel Ciolacu vizează reducerea costurilor prin schimbarea autorității de gestionare. Dacă proiectul este administrat de o agenție centrală, cofinanțarea necesară este foarte mare, în timp ce prin intermediul unei autorități locale contribuția ar fi de aproximativ 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile. Președintele CJ Buzău a menționat că au existat deja consultări cu primarul municipiului Râmnicu Sărat pentru stabilirea formulei finale de administrare.
Proiectul de reabilitare, numit Memorialul „Închisoarea Tăcerii”, beneficiază de o finanțare de aproximativ 9 milioane de euro prin PNRR, aprobată în 2022 de IICCMER. Planul de lucrări include conservarea, consolidarea și restaurarea clădirii, precum și amenajarea unui circuit de vizitare. De asemenea, proiectul presupune construirea unui Centru Educațional privind Comunismul din România, scopul fiind de a atrage aproximativ 58.000 de vizitatori încă din primul an de funcționare.
În prezent, implementarea proiectului este atribuită Companiei Naționale de Investiții, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, după o modificare legislativă survenită în 2024. Marcel Ciolacu a declarat că ar fi o onoare pentru Consiliul Județean să gestioneze această investiție, considerând-o un proiect de țară. Pentru a asigura resursele necesare, administrația locală analizează și posibilitatea de a obține fonduri europene suplimentare sau economii din alte proiecte deja finanțate.
Locul de detenție are o încărcătură istorică extrem de dură, fiind utilizat între 1945 și 1963 pentru izolarea opozanților regimului. În acest spațiu, personalități precum Ion Mihalache și Corneliu Coposu au fost ținuți în condiții de izolare și privați de îngrijiri medicale. Penitenciarul a fost condus între 1956 și 1963 de Alexandru Vișinescu, care a fost condamnat definitiv în 2016 la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanității.
Transformarea acestui spațiu într-un memorial interactiv are ca obiectiv educarea tinerilor asupra mecanismelor de represiune politică. Proiectul nu vizează doar expunerea unor obiecte sau fotografii, ci crearea unei experiențe de vizitare care să transmită atmosfera specifică de izolare. Restaurarea este considerată urgentă, având în vedere starea de degradare avansată în care se află clădirea fostului penitenciar.