Bugetul total al sănătății din România a atins un nivel record de 127,98 miliarde de lei în anul 2025, reprezentând 6,68% din PIB. Totuși, studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice din București, semnalează un haos administrativ major. Cercetătorii au descoperit că instituțiile statului nu dispun de un sistem informatic capabil să monitorizeze transparent fluxurile financiare, deoarece fiecare entitate utilizează propriile coduri și programe de gestionare.
Analiza fluxurilor financiare a necesitat o muncă de detectiv, deoarece Ministerul Sănătății, CNAS, INSP și INS colectează date după reguli diferite. Sistemele lor administrative nu pot comunica între ele, ceea ce a forțat echipa de cercetare să potrivească manual datele pentru peste 1.000 de secții spitalicești. Dragoș Garofil, expert în politici de sănătate, a explicat că structura de paturi și activitatea secțiilor folosesc codificări diferite, făcând imposibilă corelarea automată a informațiilor.
În ceea ce privește distribuția resurselor, serviciile spitalicești consumă 45,77 miliarde de lei, în timp ce produsele farmaceutice și dispozitivele reprezintă 44,18 miliarde de lei. O distorsiune financiară gravă apare la nivelul spitalelor publice, unde o parte masivă din fonduri este direcționată către salarii. În 2025, transferurile destinate creșterilor salariale au însumat 16,94 miliarde de lei, o sumă care depășește valoarea tuturor serviciilor medicale decontate de spitalele publice.
În multe unități publice, peste 50% din banii primiți de la CNAS sunt alocați automat pentru salarii, indiferent de volumul de pacienți tratați. În total, bugetul spitalelor publice ajunge la 31,81 miliarde lei, incluzând serviciile și subvențiile salariale. În contrast, sectorul privat primește de la CNAS doar 2,06 miliarde lei pentru spitalizarea continuă, fiind plătit strict pentru serviciile medicale efectuate, spre deosebire de modelul de finanțare al sectorului public.
Lipsa de interoperabilitate este cauzată de neaplicarea legii și de lipsa unei decizii politice ferme. Dr. Adrian Pană, director CNSSP în cadrul INSP, a subliniat că, deși codificarea este reglementată prin ordin de ministru, multe acte normative nu sunt puse în aplicare. În loc de un limbaj comun, proiectele de digitalizare au dus la achiziționarea de softuri și hardware nou, ceea ce obligă pacienții să transporte singuri dosarele și CD-urile între unități.
Sistemul de finanțare al sănătății din România funcționează pe baza unor formule care sunt considerate depășite de experți. Acestea tind să penalizeze spitalele performante și să încurajeze menținerea unor structuri rigide. Deși cheltuielile pe cap de locuitor au depășit pragul de 1.300 de euro, media europeană rămâne semnificativ mai mare, situându-se la 3.832 euro PPC, ceea ce evidențiază decalajul dintre România și restul Uniunii Europene.