Editurile analizează posibilitatea de a simplifica limbajul utilizat în cărțile destinate copiilor, pe fondul dificultăților tot mai mari de înțelegere a textelor. Această tendință de adaptare a vocabularului apare ca o reacție la scăderea capacității de procesare a informației. Psihoterapeuta în formare Roxana Burdușel avertizează că eliminarea termenilor dificili poate avea consecințe negative asupra dezvoltării cognitive și a capacității de a exprima nuanțe emoționale.
Roxana Burdușel explică faptul că vocabularul și înțelegerea textului sunt procese distincte, deși interdependente. În timp ce vocabularul reprezintă setul de cuvinte cunoscute, înțelegerea presupune legarea ideilor și identificarea relațiilor dintre ele. Psihoterapeuta susține că un vocabular bogat facilitează procesul de lectură, însă simplificarea preventivă a textelor poate bloca această evoluție. Copiii au nevoie de termeni noi pentru a-și extinde cunoștințele, nu doar de cuvinte pe care le stăpânesc deja.
În ceea ce privește abordarea editurilor, experta menționează că trebuie făcută o distincție clară între accesibilitatea textului și simplificarea excesivă. Dacă un termen precum „lexicon” este necunoscut, soluția nu este eliminarea lui, ci explicarea sensului sau utilizarea contextului. Eliminarea sistematică a metaforelor sau a ambiguităților riscă să elimine ocazia de a exersa gândirea critică. Astfel, copiii pierd capacitatea de a interpreta simboluri și nuanțe esențiale în realitate.
Un factor major de influență este consumul de conținut digital de scurtă durată, precum clipurile de pe TikTok sau Reels. Aceste platforme oferă stimulare instantanee, fără efort de concentrare, spre deosebire de lectură, care necesită răbdare și urmărirea unui fir narativ. Roxana Burdușel subliniază că mediul digital oferă alternative constante la activitățile care presupun efort mental, afectând capacitatea copiilor de a tolera plictiselea sau de a procesa narațiuni lungi.
Pentru a motiva copiii către lectură, părinții ar trebui să evite transformarea cititului într-o obligație sau o pedeapsă. Psihoterapeuta recomandă utilizarea conversațiilor despre povești și împărtășirea ideilor pentru a crea o conexiune personală cu textul. De asemenea, mediul digital poate fi folosit ca instrument de atragere prin creatori de conținut care fac prezentări de cărți. Încurajarea creativității prin scris sau desen poate, de asemenea, să alimenteze nevoia de inspirație din cărți.
Situația educațională din România este marcată de cifre îngrijorătoare privind literația funcțională. Conform datelor, aproximativ 48% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul de bază la lectură, ceea ce reprezintă cea mai mare rată de dificultăți de acest tip din Uniunea Europeană. Această problemă reflectă un deficit de competențe care poate limita parcursul educațional și oportunitățile sociale ale viitoarei generații.