Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a detaliat modul în care Securitatea urmărea și sancționa cetățenii care făceau glume cu tematică politică în timpul regimului comunist. Instituția a subliniat că umorul sarcastic reprezenta o formă prin care românii își exprimau nemulțumirea față de sistem, însă aceste acțiuni puteau atrage consecințe extrem de grave pentru indivizi. În anii ’70 și ’80, astfel de bancuri erau foarte răspândite în întreaga populație.
Personajul Bulă era cel mai frecvent utilizat în glumele care scoteau la iveală problemele sistemului, dar subiectele puteau include și lideri de stat precum Nicolae Ceaușescu, Leonid Brejnev sau Mihail Gorbaciov. De asemenea, erau vizate glumele despre președinții americani Richard Nixon, Jimmy Carter sau Ronald Reagan. Securitatea monitoriza constant aceste discuții, iar colaboratorii poliției politice primeau instrucțiuni clare pentru a raporta orice astfel de manifestări de umor subversiv.
Procesul de sancționare începea imediat ce o sursă anunța existența unor glume împotriva regimului, declanșând o anchetă oficială. Persoanele vizate puteau fi chemate să dea explicații și puteau fi avertizate în fața șefilor de la locul de muncă sau în prezența secretarului de partid. În cazul minorilor sau al elevilor, autoritățile implicau și părinții sau dirigintele, iar colegii erau adesea puși să exprime critici dure la adresa celor reclamați.
Un caz emblematic vizează un student de la secția de Pescuit Oceanic a Universității din Galați, care a fost urmărit în 1985. Acesta a fost semnalat de un coleg cu codul „CORNEL”, care a raportat glumele făcute la adresa conducerii Statului și Partidului. Pe lângă umorul politic, tânărul a exprimat dorința de a vedea ce înseamnă o țară capitalistă, fapt ce a dus la deschiderea unui dosar de problemă de către Securitate.
Consecințele pentru acest student au fost directe și au afectat cariera sa profesională după finalizarea studiilor. Deși s-a angajat la Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, autoritățile i-au interzis inițial să se îmbarce pe navele care mergeau în apele internaționale. Tânărul a fost nevoit să petreacă o perioadă în concediu fără plată, primind permisiunea de a pleca pe mare abia după ce Securitatea s-a convins că acesta a renunțat la comentariile considerate ostile.
Monitorizarea activităților sociale și a opiniilor private a fost o caracteristică fundamentală a regimurilor totalitare, care încercau să controleze orice formă de gândire independentă. Prin utilizarea unei rețele vaste de informatori și prin aplicarea unor sancțiuni care afectau atât viața profesională, cât și pe cea de familie, sistemul securitar urmărea să elimine orice tentativă de critică prin intermediul ironiei sau al umorului.