Bucureștiul găzduiește, în perioada 20-25 septembrie, Congresul Internațional de Istorie a Religiilor, sub denumirea „Religions 360°”. Evenimentul reunește sute de cercetători și personalități culturale reprezentând 58 de țări de pe șase continente. Participanții sunt afiliați la peste 300 de universități și institute de cercetare de renume mondial, printre care se numără Sorbona, Harvard, Oxford sau Cambridge, oferind o platformă de dezbatere de nivel înalt.
Eugen Ciurtin, membru fondator al Institutului de Istorie a Religiilor și președinte al comitetului de organizare, subliniază importanța acestui moment pentru capitala României. Organizarea unui astfel de congres reprezintă o recunoaștere științifică de cel mai înalt nivel pentru studii realizate la nivel instituțional. Prin acest eveniment, România demonstrează performanță în domeniul istoriei religiilor, reușind să aducă în discuție trei milenii de istorie a credințelor sub lupă academică, utilizând resurse limitate pentru a atinge maximul disciplinei.
Programul congresului include 11 secțiuni paralele și conferințe în plen, începând cu o intervenție a lui Gregory Alles de la școala din Chicago. Temele abordate sunt extrem de diverse, de la magia mesopotamiană de acum trei milenii până la fenomenul tehnofascismului american. Printre panelurile de interes se numără studii despre vampirism, despre lumea socială a magiei în Antichitate realizate de experți de la Oxford, precum și dezbateri despre Sfântul Ciprian și moaștele acestuia de la Biserica Zlătari.
Un punct critic de analiză este fenomenul tehnofascismului și al acceleraționismului, care utilizează un limbaj cu rădăcini religioase într-un mediu tehnologizat. Eugen Ciurtin avertizează asupra unui proiect teologico-politic abuziv, susținut de entități hiperbogate, care acționează asupra subiectului digital. Aceste forțe, bazate pe idei antidemocratice, tind să înlocuiască modelul democratic-liberal cu o formă de feudalism digital, unde controlul asupra informației și lipsa liberului arbitru amenință structura societății moderne.
De asemenea, discuțiile vizează golirea de sens a ritualurilor religioase, proces care poate submina democrația prin erodarea meritocrației. Eugen Ciurtin menționează că utilizarea unor elemente precum mirul în contexte triviale, de exemplu pentru obținerea notelor la școală, reprezintă o problemă îngrijorătoare. Aceste practici pot induce ideea că performanța depinde de gesturi ritualice, nu de competență, ceea ce duce la o delegitimare a proceselor democratice și la o formă de nihilism social.
Istoria academică a acestui tip de evenimente în România este una de lungă durată, începând cu anul 2006, când Bucureștiul a fost prima capitală din centrul și estul Europei care a organizat Congresul Mondial de Istoria Religiilor. Această primă ediție a avut loc în contextul pregătirilor pentru integrarea europeană, marcând un moment de încredere în capacitatea academică a țării. Congresul actual este considerat de trei ori mai mare și de trei ori mai divers decât cel de atunci.