Camera Deputaților a adoptat miercuri un proiect de lege care introduce noi drepturi pentru femeile însărcinate din România. Această inițiativă legislativă vizează garantarea intimității și a prezenței unui însoțitor în timpul procesului de naștere. Proiectul a primit susținerea tuturor partidelor politice din Parlament, marcând un pas important către îmbunătățirea condițiilor din unitățile medicale.
Conform noilor reguli, mamele vor putea fi însoțite de o persoană aleasă de ele, însă acest lucru trebuie să se facă în limitele normelor de igienă și de siguranță medicală. Totodată, legea impune asigurarea unei separări vizuale pentru a proteja intimitatea pacientelor. Un alt aspect major este dreptul nou-născuților de a nu fi separați de mamele lor, cu excepția cazurilor în care există motive medicale sau de siguranță.
Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a subliniat importanța acestui vot, menționând că demnitatea femeilor care naște nu are culoare politică. Ea a declarat că, de acum, dreptul la un însoțitor și la intimitate nu va mai depinde de regulamentul intern al fiecărui spital în parte. Inițiativa a fost dezvoltată ca răspuns la poveștile femeilor care au raportat experiențe dificile și violență obstetricală în maternități.
În prezent, accesul unui însoțitor în timpul nașterii variază semnificativ în funcție de instituția medicală. La Maternitatea din Brașov, de exemplu, tații pot fi prezenți dacă plătesc o taxă de 300 de lei, în timp ce spitalele private oferă adesea astfel de servicii în pachetele lor. În schimb, în spitalele publice, prezența partenerului este adesea dificil de gestionat din cauza lipsei de spații adecvate și a dificultăților de a asigura intimitatea.
Mamele care au beneficiat de experiențe de naștere au oferit perspective diferite asupra necesității unui însoțitor. Unele femei consideră că prezența unui partener este esențială pentru sprijinul emoțional, în special pentru cele anxioase sau pentru primele sarcini. Alte persoane au menționat că, deși o față familiară este utilă în momentele de vulnerabilitate, gestionarea unei persoane străine în blocul operator poate reprezenta o provocare suplimentară.
Această schimbare legislativă intervine într-un context în care sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări constante în gestionarea resurselor umane și a infrastructurii. În unitățile medicale există adesea un deficit de moașe și asistente, ceea ce poate influența nivelul de empatie și atenția oferită pacientelor. Implementarea acestor noi drepturi va necesita adaptarea procedurilor interne ale spitalelor pentru a respecta noile standarde de demnitate.