Virusul papilomavirusul uman (HPV) reprezintă o cauză majoră de cancer și la bărbați, afectând o parte semnificativă din populația masculină. Conform unei meta-analize publicate în revista The Lancet Global Health, 1 din 3 bărbați cu vârsta peste 15 ani este infectat cu cel puțin un tip de HPV genital. Mai grav, 1 din 5 bărbați poartă mai multe tipuri de virus cu risc oncogen înalt, ceea ce crește pericolul de dezvoltare a unor patologii grave.
Infecția cu HPV poate cauza cancere peniene, anale și orofaringiene la bărbați, precum și cancere ale colului uterin, vaginului sau vulvei la femei. Problema majoră identificată de specialiști este absența programelor de screening de rutină pentru bărbați, spre deosebire de cazul cancerului de col uterin. Din acest motiv, bolile sunt adesea descoperite în stadii avansate, iar vaccinarea rămâne principala formă de prevenție disponibilă pentru a evita aceste complicații medicale.
Medicii subliniază că existența unei relații monogame nu garantează protecția împotriva virusului, deoarece acesta poate rămâne latent în organism ani de zile. Un studiu realizat pe femei cu vârste între 35 și 60 de ani a indicat faptul că aproximativ 70% dintre noile infecții cu HPV cu risc înalt au apărut la femei aflate în relații stabile. De aceea, se recomandă abordarea problemei la nivel de cuplu, prin vaccinarea ambilor parteneri și consulturi urologice sau ginecologice regulate.
Vaccinarea poate fi efectuată până la vârsta de 45 de ani, deși vârsta ideală pentru un răspuns imun optim este între 9 și 14 ani. În România, programul de vaccinare este unul dintre cele mai generoase din lume, oferind compensare de 100% pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani. Femeile cu vârsta între 27 și 45 de ani beneficiază de o compensare de 50%, însă bărbații de peste 26 de ani trebuie să achite integral vaccinul.
În ciuda programului de compensare, România se confruntă cu rate de vaccinare foarte mici în comparație cu restul Europei. Datele ECDC pentru anul 2024 arată că doar aproximativ 23% dintre adolescentele din țară au primit prima doză, față de o medie europeană de circa 70%. Această situație contribuie la cifrele alarmante privind mortalitatea prin cancer de col uterin, care în România atinge niveluri de aproape cinci decese pe zi.
Situația sănătății publice în România este marcată de o incidență ridicată a cancerului de col uterin, țara având cea mai mare mortalitate din Uniunea Europeană în acest domeniu. În fiecare an, aproximativ 3.500 de femei românce sunt diagnosticate cu această boală, iar circa 1.800 pierd viața din cauza ei. Această realitate statistică subliniază necesitatea creșterii gradului de acceptare a vaccinării în rândul părinților și al populației generale.