Un studiu clinic de fază I, publicat în revista Nature Medicine la data de 14 octombrie 2026, a evidențiat potențialul unui vaccin experimental pentru combaterea cancerului ovarian. Cercetarea, care a vizat abordarea imunoterapeutică, a demonstrat că sistemul imunitar poate fi antrenat să recunoască ținte specifice ale tumorii. Totuși, specialiștii subliniază că eficacitatea reală a acestui tratament trebuie confirmată prin investigații suplimentare și studii clinice de o amploare mult mai mare.
Echipa de cercetători implicată în acest proiect include experți de la Dana-Farber Cancer Institute, Harvard Medical School și Broad Institute. Aceștia au evaluat vaccinul experimental numit NeoVax, care este conceput pe baza neoantigenelor. Acestea sunt structuri moleculare care apar în urma procesului de mutație al celulelor canceroase și care pot fi identificate de către sistemul imunitar al corpului pentru a declanșa un atac țintit.
Procesul de creare a vaccinului este unul individualizat, fiind realizat după analiza detaliată a tumorii și selectarea unor ținte moleculare specifice pentru fiecare pacientă în parte. Scopul principal este activarea limfocitelor T, reprezentând celule ale sistemului imunitar capabile să atace celulele tumorale. În cadrul acestui protocol de studiu, administrarea vaccinului a fost completată de utilizarea nivolumabului, un medicament care are rolul de a bloca receptorul imun PD-1.
Cercetarea a implicat un grup de zece paciente care suferă de cancer ovarian epitelial de grad înalt. Dintre acestea, opt au manifestat un răspuns imun la cel puțin un grup de peptide incluse în compoziția vaccinului, iar la șase paciente au fost detectate semnale biologice asociate tratamentului. Din punct de vedere al siguranței, nu au fost raportate semnale neașteptate, nicio participantă neavând nevoie să întrerupă tratamentul din cauza unor efecte toxice.
O provocare majoră identificată de cercetători rămâne timpul necesar pentru producerea acestui vaccin personalizat. Deoarece fiecare preparat este construit pe baza profilului molecular unic al tumorii, acest proces poate limita numărul de paciente care pot beneficia de tratament în intervalul de timp disponibil. Autorii precizează că studiul a urmărit în primul rând siguranța și fezabilitatea, fără a demonstra încă dacă vaccinul prelungește supraviețuirea sau controlează boala pe termen lung.
În România, dezvoltarea medicinei oncologice personalizate este susținută prin inițiative de cercetare a infrastructurii genomice. Proiectul ROGEN, coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, reprezintă un pilon important, alături de cercetările de la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și centrul OncoGen din Timișoara. Aceste eforturi vizează dezvoltarea terapiilor celulare și imune, pregătind terenul pentru aplicarea unor tehnologii avansate de precizie în tratamentul pacienților cu cancer.