Utilizarea prelungită a platformelor de socializare online afectează sănătatea mintală a adolescenților, provocând stări de anxietate, depresie și sentimentul de deconectare socială. Un studiu canadian recent, publicat în Journal of Adolescence, a evidențiat impactul negativ al timpului petrecut pe rețelele sociale asupra stării de bine a tinerilor. Cercetarea a urmărit modul în care utilizarea zilnică influențează sănătatea mintală pe parcursul unui an, analizând diferențele dintre băieți, fete și tinerii cu identitate de gen diversă.
Eșantionul studiu a fost extrem de vast, incluzând peste 58.000 de adolescenți în anul școlar 2021-2022 și aproape 45.000 de tineri în perioada 2022-2023. Cercetătorii au reușit să monitorizeze aproape 27.000 de adolescenți de la un an la altul, colectând date din școli din British Columbia, Alberta, Ontario, Insula Prințului Eduard și Quebec. Datele au fost extrase din proiectul COMPASS, care colectează informații despre comportament și sănătate, oferind o bază solidă pentru analiza evoluției stării de bine a tinerilor.
Rezultatele cuantificabile arată că o singură oră în plus petrecută zilnic pe rețelele sociale crește cu 15% probabilitatea de a suferi de depresie, de la moderată la severă. Totodată, acest interval de timp suplimentar este asociat cu o creștere de 12% până la 13% a nivelurilor de anxietate. Madelyn Curle, care a condus cercetarea ca parte a lucrării sale de doctorat, subliniază că aceste procente sunt semnificative, având în vedere volumul actual de utilizare a acestor platforme de către tineri.
Impactul negativ este observat în rândul tuturor adolescenților, însă fetele par să fie cele mai vulnerabile în fața acestui fenomen. Studiul sugerează că utilizarea intensă a rețelelor sociale poate influența negativ imaginea corporală a fetelor, ceea ce duce la probleme de sănătate mintală precum depresia. Pe lângă problemele psihice, nivelurile ridicate de utilizare sunt corelate cu un control emoțional mai slab și o scădere vizibilă a calității relațiilor interpersonale deținute de acești tineri.
Cercetarea aduce în atenția autorităților importanța unor măsuri de protecție, precum noua lege canadiană „Safe Social Media Act”, care propune restricționarea accesului sub 16 ani. Dr. Valerie Carson, co-autoare a studiului, menționează că reducerea utilizării ar putea contribui la rezultate mai bune pentru sănătatea mintală. Totuși, Madelyn Curle avertizează că politicile trebuie să fie echitabile, deoarece rețelele sociale pot oferi conexiune și sprijin social pentru adolescenții LGBTQIA+.
Problemele de sănătate mintală la nivel global sunt subiecte de interes constant pentru cercetători și autorități, care caută să înțeleagă factorii de risc din mediul de dezvoltare al tinerilor. Deși studiul se concentrează pe impactul digital, acesta se încadrează într-un context mai larg de monitorizare a comportamentelor și a sănătății în societatea modernă. Protecția minorilor prin reglementări legislative rămâne un punct central în dezbaterea privind siguranța online și bunăstarea generațiilor viitoare.