O analiză amplă, publicată recent în revista The Lancet, avertizează că timpul petrecut în fața ecranelor de telefon are un impact devastator asupra sănătății globale. Studiul indică faptul că acest comportament ar putea costa omenirea aproximativ 2,8 milioane de ani de boală mintală. Cercetătorii au observat că utilizarea a peste două ore zilnic în fața ecranelor este strâns legată de apariția depresiei printre utilizatori.
Echipa internațională de experți, care include specialiști din Europa, America de Nord și Asia, a sintetizat date provenite din 121 de studii anterioare. Analiza s-a bazat pe date colectate de la 9 milioane de tineri adulți, oferind o imagine de ansamblu asupra impactului tehnologiei. Pe lângă problemele psihice, aceleași obiceiuri digitale sunt implicate în pierderea a circa 240.000 de ani din cauza obezității, afectând sănătatea fizică a populației.
Rezultatele cercetării evidențiază legături constante între utilizarea compulsivă a ecranelor și diverse afecțiuni, precum anxietatea, depresia sau calitatea scăzută a somnului. Autorii studiului menționează, de asemenea, o legătură cu tulburările de dezvoltare neurologică, printre care se numără ADHD și autismul. Timpul dedicat dispozitivelor mobile ia locul activităților esențiale, precum somnul, sportul și întâlnirile față în față cu alte persoane.
Platformele digitale folosesc funcții specifice concepute pentru a crea dependență, având scopul de a menține utilizatorii online cât mai mult timp posibil. Profesoara Ilona Kickbusch, coordonatoarea analizei, susține că guvernele au permis companiilor de tehnologie să își stabilească propriile reguli. Aceasta afirmă că modelele de afaceri actuale sunt create pentru a capta atenția și a colecta date, în timp ce sănătatea este tratată ca o chestiune secundară.
Pentru a combate aceste tendințe, cercetătorii propun crearea unui organism internațional care să monitorizeze efectele tehnologiei asupra copiilor și tinerilor. Medicul stagiar Salman Fitrat Khan a solicitat guvernelor să nu aștepte dovezi perfecte înainte de a implementa măsuri de protecție. Totuși, unii experți, precum profesorul Alan Woodward de la Universitatea din Surrey, sunt sceptici, menționând că solicitarea unor măsuri de precauție este o judecată de valoare, nu o constatare științifică.
Problema impactului tehnologiei asupra sănătății se înscrie într-un context global de monitorizare a riscurilor emergente. Deși studiile clinice oferă dovezi solide despre corelații, comunitatea științifică subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a demonstra o relație directă de cauzalitate. În prezent, dezbaterea se concentrează pe echilibrul dintre inovația digitală și protecția sănătății publice la nivel de stat și organizații internaționale.