Cercetătorul român Sergiu Pașca, profesor la Stanford, a condus un studiu care a demonstrat succesul transplantului de organoide cerebrale umane în creierele de șoareci. Experimentul, publicat în revista Nature, a reușit integrarea unor mici aglomerări de țesut cerebral, de dimensiuni de până la 0,5 centimetri, în creierele unor șoareci modificați genetic. Această descoperire este considerată o premieră în domeniu, oferind noi perspective pentru înțelegerea și tratarea unor boli neurologice și psihiatrice grave.
Echipa a utilizat șoareci care nu posedau aproape în întregime cortexul cerebral, partea responsabilă de gândire și memorie. În spațiul liber, au fost implantate organoide corticale umane dezvoltate din celule stem. După șase luni, țesutul uman a ocupat aproximativ o treime din volumul total al creierului șoarecelui, ajungând să fie vascularizat. După opt luni, neuronii au fost mult mai activi electric decât cei păstrați în laborator, formând conexiuni funcționale cu organismul gazdă.
În cadrul cercetării, echipa a identificat și un tip rar de neuroni, prezenți de obicei la mamiferele cu creiere mari, precum oamenii sau elefanții. Această prezență confirmă faptul că țesutul uman s-a dezvoltat autentic, urmând un tipar propriu speciei umane. Șoarecii care au primit acest transplant și-au păstrat, în mare parte, capacitatea de mișcare, deși au prezentat unele diferențe subtile de coordonare, demonstrând că integrarea nu a perturbat funcționarea generală a creierului.
Modelul de cercetare permite observarea dezvoltării creierului uman într-un organism viu, facilitând studierea unor tulburări precum autismul, epilepsia, schizofrenia sau demența frontotemporală. Studiul a evidențiat, de asemenea, sensibilitatea neuronilor umani la lipsa de oxigen, factor relevant pentru paralizia cerebrală. Sergiu Pașca a sublipsit importanța prudenței, de asemenea, menționând că metoda nu ar trebui extinsă la primate, pentru a păstra bariera naturală care limitează dezvoltarea țesutului uman.
Laboratorul condus de Pașca este recunoscut ca un centru de top în domeniul organoidelor cerebrale, structuri care imită dezvoltarea creierului. Cercetătorul, care a studiat la Cluj-Napoca și la Frankfurt înainte de a se muta la Stanford, a utilizat metode de reprogramare a celulelor stem pentru a obține neuroni funcționali. Această abordare de bază a permis identificarea unor mecanisme moleculare pentru afecțiuni precum sindromul Timothy, oferind posibilități noi pentru testarea medicamentelor.
Cercetarea în neuroștiințe se confruntă cu provocări etice semnificative, în special atunci când implică integrarea țesutului uman în organisme animale. Echipa lui Pașca a colaborat cu experți în bioetică, juriști și filozofi pentru a stabili limitele acestor experimente. În contextul actual al avansului tehnologic, dezbaterile privind implicațiile etice ale transplanturilor de țesut uman la animale rămân un subiect de interes major pentru comunitatea științifică internațională.