Tinerii din România, cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani, au raportat cea mai mare pondere de autoevaluare pozitivă a sănătății din întreaga Uniune Europeană în anul 2025. Conform datelor publicate de Eurostat pe 26 octombrie 2026, un procent de 98,2% dintre acești tineri consideră că starea lor de sănătate este bună sau foarte bună. Această cifră depășește semnificativ media europeană, care a fost calculată la 89,7% pentru aceeași categorie de vârstă.
În cadrul clasamentului european bazat pe percepția proprie, România ocupă primul loc, fiind urmată foarte strâns de Grecia, unde indicatorul este de 98,1%, și de Croația, cu 95,9%. La polul opus al acestui ranking se află state precum Suedia, unde doar 74,4% dintre tineri își apreciază sănătatea, Țările de Jos, cu 79,8%, și Finlanda, cu 81,4%. Este important de menționat că aceste rezultate reflectă doar percepția subiectivă a populației și nu reprezintă o evaluare clinică medicală.
Analiza datelor indică faptul că nivelul veniturilor influențează modul în care tinerii își evaluează starea de sănătate. În România, diferența dintre cele două extreme este de 3,3 puncte procentuale, deoarece 96% dintre tinerii din prima quintilă de venit au declarat că au o sănătate bună sau foarte bună, față de 99,3% în cazul celei de-a cinquièmea quintile. La nivelul Uniunii Europene, acest decalaj este mult mai pronunțat, ajungând la 8,1 puncte procentuale între cele mai mici și cele mai mari venituri.
În ceea ce privește afecțiunile de lungă durată, situația este diferită, iar femeile declară mai frecvent astfel de probleme. În 2025, 17,2% dintre tinerii din UE au raportat că suferă de o boală sau o problemă de sănătate de lungă durată, cifră care este de 19,6% la femei și de 15% la bărbați. România, alături de Grecia, Bulgaria și Italia, a raportat valori de maximum 5%, deși Eurostat menționează că datele defalcate pe sexe pentru România au o fiabilitate redusă.
Un alt aspect relevant este impactul problemelor de sănătate asupra activităților cotidiene, un indicator care estimează limitările pe termen lung. În 2025, 8,1% dintre tinerii europeni au declarat că se confruntă cu astfel de limitări, față de 7,5% înregistrate în anul 2010. În Uniunea Europeană, tinerii din prima quintilă de venituri raportează limitări moderate sau severe în proporție de 11,2%, ceea ce este de două ori mai mult decât ponderea de 5,6% raportată de cei din ultima quintilă.
Monitorizarea indicatorilor de sănătate prin Eurostat permite compararea stărilor de bine dintre statele membre, însă rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Diferențele observate pot fi influențate de accesul la diagnosticare sau de disponibilitatea respondenților de a declara problemele medicale. În contextul european, aceste date statistice sunt esențiale pentru înțelegerea tendințelor sociale, deși nu oferă o imagine directă asupra performanței sistemelor de sănătate naționale sau a calității actelor medicale oficiale.