Un studiu recent condus de cercetători de la Universitatea din Sydney a demonstrat modul în care schimbarea regimului alimentar poate influența vârsta biologică a oamenilor. Experimentul a implicat 104 participanți, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani. Aceștia au consumat, timp de patru săptămâni, mese gata preparate, livrate direct la domiciliu, având ca singură regulă să mănânce până la sațietate, fără a număra caloriile.
Echipa de cercetare, condusă de Alistair Senior, a utilizat metoda Klemera-Doubal (KDM) pentru a estima vârsta biologică pe baza parametrilor moleculari și cardiovasculari din sânge. Acest algoritm clinic analizează între șapte și cincisprezece markeri sistemici, inclusiv tensiunea arterială, nivelul colesterolului, glicemia, insulina, circumferința taliei și indicii de inflamație. Scopul nu a fost estetic, ci determinarea profilului fiziologic al organismului în raport cu vârsta cronologică a persoanelor.
Participanții au fost împărțiți în patru grupuri distincte, fiecare urmând un regim alimentar izoproteic. Două grupuri au consumat proteine mixte, de origine animală și vegetală, în timp ce celelalte două au urmat un model predominant vegetarian, cu 70% proteine din surse vegetale. Acestea din urmă au fost împărțite în funcție de conținutul de grăsimi sau de cel de carbohidrați, oferind o bază de comparație pentru efectele dietelor asupra marcatorilor biologici.
Rezultatele au arătat că cea mai mare îmbătrânire sau întinerire a profilului fiziologic a apărut în grupul omnivor cu conținut scăzut de grăsimi și aport de carbohidrați. La finalul celor patru săptămâni, acest grup a prezentat un profil cu 3,5 până la 4,1 ani mai tânăr decât grupul de control. Aceștia au consumat cereale integrale, fructe și legume, alături de cantități moderate de carne, pește, ouă și lactate, evitând făina rafinată și zaharurile industriale.
Autorii studiului, publicat în revista Aging Cell, precizează că termenul de „întinerire” este o hiperbolă, deoarece organismul nu a inversat procesul de îmbătrânire celulară. Totuși, marcatorii precum glicemia și tensiunea arterială au arătat o reactivitate extremă la schimbările dietetice. Schimbarea rapidă a valorilor metabolice a fost determinată de reducerea grăsimilor saturate și de creșterea aportului de fibre vegetale, modificând amprenta biochimică a participanților.
Analiza acestor studii de nutriție subliniază importanța alimentelor minim procesate pentru menținerea sănătății metabolice pe termen lung. Deși patru săptămâni nu pot rescrie biologia unei vieți întregi, datele arată că eliminarea grăsimilor saturate industriale în favoarea fibrelor poate recalibra rapid „tabloul de bord” metabolic al corpului uman. Această reacție imediată a indicatorilor de sănătate oferă indicii clare despre modul în care dieta influențează procesele fiziologice interne.