Un studiu de amploare, desfășurat pe un eșantion de peste 460.000 de persoane din Statele Unite, a adus noi perspective asupra relației dintre alimentele ultraprocesate și riscul de cancer colorectal. Cercetarea a demonstrat că, în ansamblu, un consum ridicat de astfel de produse nu este asociat neapărat cu o incidență mai mare a bolii, însă rezultatele variază semnificativ în funcție de tipul de aliment consumat de participanți.
Analiza a fost coordonată de Erikka Loftfield, de la Institutul Național al Cancerului din Statele Unite, și a fost publicată în revista științifică PLOS Medicine. Omenii de știință au monitorizat 461.682 de americani cu vârste între 50 și 71 de ani, participanți la NIH-AARP Diet and Health Study. Perioada de urmărire a acestor persoane a fost de aproximativ 19 ani, cu o medie de 18,8 ani, oferind date pe termen lung.
Rezultatele detaliate arată că anumite categorii de alimente ultraprocesate pot reduce riscul de cancer colorectal. Consumul de cereale integrale, fibre, produse lactate și calciu provenit din surse ultraprocesate a fost corelat cu o incidență mai redusă a bolii. În schimb, produsele din categoria cărnii ultraprocesate au fost asociate cu un risc crescut, subliniind importanța conținutului nutrițional față de simplul grad de procesare.
Cercetătorii au evaluat și impactul schimbării obiceiurilor alimentare prin înlocuirea unor cantități de produse procesate. Studiul indică faptul că înlocuirea a 10% din cantitatea de alimente ultraprocesate consumate, calculată în funcție de greutate, cu produse minim procesate, a fost asociată cu o scădere de 2% a incidenței cancerului colorectal. Această observație sugerează că calitatea ingredientelor este crucială pentru sănătatea colonului.
Autorii studiului subliniază că simpla clasificare a alimentelor drept ultraprocesate nu este suficientă pentru o evaluare corectă a riscurilor de sănătate. De exemplu, produsele care conțin fibre și cereale integrale au caracteristici nutriționale diferite de carnea procesată. Erikka Loftfield a explicat că, deși nu s-a identificat o asociere generală, analiza pe grupuri alimentare este esențială pentru înțelegerea riscurilor specifice.
În cadrul studiilor epidemiologice privind sănătatea publică, monitorizarea obiceiurilor alimentare pe perioade lungi este fundamentală pentru identificarea factorilor de risc. Deși acest studiu oferă date valoroase, autorii menționează că acesta este unul observațional și nu poate demonstra o cauzalitate directă. De asemenea, faptul că majoritatea participanților au fost americani albi impune prudență la generalizarea rezultatelor către alte grupuri etnice sau populații tinere.