O cercetare extinsă, publicată în revista Nature Medicine, analizează modul în care durerea afectează populația la nivel global și cum evoluează aceasta pe parcursul vieții. Studiul a inclus date colectate în perioada 1990–2025, acoperind persoane cu vârste cuprinse între 5 ani și peste 100 de ani. Rezultatele arată o diferență de gen constantă, femeile raportând niveluri de durere mai mari decât bărbații în toate cele 11 regiuni ale corpului analizate.
Cercetătorii au monitorizat zone precum capul, fața, gâtul, umărul, mâna, cotul, pieptul, spatele, stomacul, șoldul și genunchiul. În toate aceste secțiuni, femeile au declarat o intensitate mai mare a durerii, cu diferențe deosebit de pronunțate în cazul durerilor de cap, faciale și abdominale. Această constatare pune în evidență o problemă medicală majoră, deoarece femeile sunt mai susceptibile să aibă simptomele ignorate sau diagnosticate mult mai târziu de către medici.
Analiza indică faptul că cea mai rapidă creștere a durerii are loc înainte de vârsta de 55 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În timp ce durerea de intensitate ridicată atinge un vârf în jurul vârstei de 50 de ani, durerea generalizată culminează în jurul vârstei de 70 de ani. Totuși, durerile de spate, șold și genunchi urmează o traiectorie diferită, continuând să crească pe măsură ce persoana îmbătrânește, din cauza solicitării mecanice.
Studiul identifică și factori sociali care amplifică povara durerii, precum fumatul, obezitatea și veniturile scăzute ale gospodăriilor. Aceste trei elemente sunt asociate cu 18,3% din povara globală a durerii, cu variații regionale semnificative. De exemplu, în Europa de Est, impactul acestor factori este de 27,1%, în timp ce în Africa subsahariană este de 12,6%. De asemenea, obezitatea contribuie cu 11,2% la povara durerii, cu valori de 14,6% în America de Nord.
Specialiștii avertizează că durerea femeilor este încă tratată necorespunzător în practica medicală. Andrew Horne, directorul Centrului pentru Sănătatea Reproductivă de la Universitatea din Edinburgh, susține că diferența de gen este reală și globală. Rebeccah Slater, profesor de neuroștiințe pediatrice la Universitatea Oxford, subliniază un paradox îngrijorător: deși femeile resimt mai multă durere, aceasta este mai probabil să fie ignorată sau diagnosticată cu întârziere, chiar și în populații diverse.
În cadrul studiilor epidemiologice de acest tip, utilizarea datelor auto-raportate este considerată esențială pentru a include persoanele care au acces limitat la servicii medicale oficiale. Statisticile bazate strict pe diagnosticele clinice pot omite o parte semnificativă din populația care suferă, în special în regiunile cu un Indice al Dezvoltării Umane mai scăzut, unde ratele durerilor lombare la vârstnici sunt aproape duble.