Speranța de viață la nivel global a înregistrat o recuperare semnificativă în anul 2023, ajungând la o medie de 73,3 ani. Această cifră este extrem de apropiată de valorile de 73,4 ani raportate în anul 2019, imediat înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19. Totuși, datele publicate de Organizația Mondiale a Sănătății subliniază că această evoluție pozitivă nu se reflectă în calitatea vieții, deoarece perioada petrecută în stare bună de sănătate nu a revenit încă la nivelurile anterioare.
Conform raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale, redresarea calității vieții este mult mai lentă decât cea a duratei de viață. Anii trăiți în condiții de sănătate optimă au ajuns la 62,8 ani în 2023, ceea ce înseamnă un nivel cu 0,4 ani mai mic decât cel înregistrat în 2019. Această discrepanță indică faptul că, deși populația globală trăiește mai mult, mulți oameni se confruntă cu probleme medicale pe parcursul acestor ani suplimentari.
Dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize și IA al OMS, a comentat faptul că extinderea duratei de viață reprezintă una dintre marile realizări ale sănătății publice. Totuși, acesta a avertizat că următoarea provocare majoră constă în garantarea faptului că acești ani suplimentari sunt trăiți în condiții bune de sănătate. Este necesară adaptarea sistemelor de sănătate pentru a răspunde nevoilor care se schimbă constant la nivelul populației globale.
Analiza datelor arată diferențe regionale marcante în ceea ce privește riscurile de mortalitate și pierderea sănătății. Între anii 2000 și 2023, zona Americii a înregistrat cele mai mari creșteri ale riscului de deces și ale pierderii anilor trăiți în stare bună de sănătate. În contrast, regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o scădere considerabilă a acestor indicatori negativi, prezentând o evoluție diferită față de restul lumii în perioada de monitorizare menționată.
O tendință alarmantă identificată de experți este predominanța tot mai mare a bolilor netransmisibile, precum diabetul, bolile cardiovasculare, cele respiratorii sau boala Alzheimer. Aceste afecțiuni sunt responsabile pentru 74% din decesele la nivel mondial în anul 2023, o creștere masivă față de 58% în anul 2000. În același timp, pentru prima dată, bolile transmisibile au reprezentat mai puțin de jumătate din totalul deceselor în țările cu venituri mici, marcând o etapă nouă în tranziția epidemiologică.
Această schimbare în profilul bolilor globale reflectă o tranziție epidemiologică în care afecțiunile cronice devin principalele cauze ale mortalității. În timp ce bolile infecțioase pierd teren în anumite zone, presiunea asupra sistemelor de sănătate crește din cauza gestionării bolilor de lungă durată. Această evoluție necesită o reorientare a resurselor medicale către prevenție și îngrijirea pacienților cu afecțiuni cronice pentru a îmbunătăți calitatea vieții.