Sari la conținut
Ultima oră Luca Niculescu propune o linie stabilă de buget pentru prevenția medicală, în loc de proiecte izolate
Progresul Național
Sănătate

Situația rezistenței la antibiotice în Franța: consumul scade, dar riscurile de sănătate cresc

Deși utilizarea antibioticelor a scăzut în Franța, rezistența bacteriană continuă să evolueze, fiind descrisă de autorități ca o problemă îngrijorătoare.

3 min citire
Situația rezistenței la antibiotice în Franța: consumul scade, dar riscurile de sănătate cresc
Pexels License · original · licență

În Franța, autoritățile sanitare au raportat o situație îngrijorătoare privind evoluția rezistenței bacteriene, în ciuda unei scăderi a consumului de antibiotice. Deși țara a coborât ușor în clasamentul celor mai mari consumatori de antibiotice din Europa în anul 2025, trecând de pe locul doi pe locul patru, nivelul de utilizare a acestor medicamente rămâne ridicat. Această tendință de scădere a consumului nu a reușit, până în prezent, să oprească creșterea rezistenței la tratamentele antimicrobiene.

Datele furnizate de Santé publique France (SpF) arată că în medicina generală prescripțiile de antibiotice au scăzut cu 13,9%, în timp ce consumul propriu-zis a diminuat cu 9,6% față de anul precedent. În unitățile sanitare, scăderea consumului a fost de 4%. În ciuda acestor cifre, Franța înregistrează 741 de prescripții de antibiotice la 1.000 de locuitori, un număr mult peste pragul de 650 de prescripții pe an care este vizat de Strategia Națională de Prevenire a Infecțiilor și a Rezistenței la Antimicrobiene până în 2027.

Dr. Rémi Lefrançois, șeful unității de supraveghere a rezistenței antimicrobiene de la SpF, a subliniat că nivelurile de consum rămân deosebit de ridicate în comparație cu vecinii europeni ai Franței. Pe lângă acest aspect, dr. Marie-Anne Bouldouyre a observat că, în fiecare an, se înregistrează o creștere a prescripțiilor la începutul iernii, perioadă în care circulă mai multe virusuri care nu necesită tratament cu antibiotice. Utilizarea necorespunsă a acestor medicamente permite bacteriilor să dezvolte mecanisme de apărare pentru a neutraliza tratamentul.

Analiza consumului indică faptul că scăderea este mai pronunțată la copiii cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani, însă este mult mai puțin vizibilă la persoanele cu vârsta de 80 de ani și peste. În rândul femeilor, cu excepția celor peste 65 de ani, prescripțiile sunt mai mari decât la bărbați, în special pentru tratarea infecțiilor ginecologice și a celor de la nivelul tractului urinar. Acestea din urmă apar mai frecvent la femei, influențând astfel statisticile generale de utilizare a medicamentelor.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că această „pandemie silențioasă” a infecțiilor rezistente ar putea cauza până la 10 milioane de decese pe an până în anul 2050 dacă nu se adoptă măsuri urgente. Jean-Pierre Niemazi, directorul interimar al Departamentului de Rezistență Antimicrobiană, a menționat că infecțiile rezistente ucid oameni de ani de zile fără ca acest lucru să fie pe deplin înțeles. OMS a cerut accelerarea eforturilor de prevenire, diagnosticare și utilizare adecvată a antibioticelor.

Problema rezistenței la antibiotice reprezintă o provocare globală de sănătate publică, similară cu alte crize de monitorizare medicală. În contextul european, gestionarea corectă a tratamentelor este vitală pentru a evita creșterea mortalității cauzate de bacterii care nu mai răspund la medicamentele standard. Autoritățile insistă pe necesitatea unei utilizări riguroase pentru a proteja eficacitatea tratamentelor și a reduce numărul de decese anuale estimate de experții internaționali.

Surse

Sursa: MediaFax

Tot în Sănătate