Sistemele sanitare europene prezintă vulnerabilități semnificative în pregătirea pentru situații de criză majoră, inclusiv conflicte armate, atacuri asupra spitalelor și amenințări biologice sau chimice. O analiză publicată vineri indică faptul că, deși sistemele medicale se pregătesc pentru riscuri tot mai complexe, capacitatea de răspuns variază considerabil între statele membre. Experții de la Comisia Europeană, OMS și NATO subliniază necesitatea urgentă de consolidare a rezervelor și de pregătire a personalului.
Una dintre principalele preocupări ale Comisiei Europene vizează creșterea riscurilor biologice, inclusiv posibilitatea utilizării abuzive a noilor tehnologii pentru dezvoltarea unor agenți patogeni periculoși. Laurent Muschel, director general adjunct al Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), avertizează asupra riscurilor asociate utilizării inteligenței artificiale (AI) în domeniul biologic. Acesta precizează că AI poate ajuta persoane rău intenționate să dezvolte instrumente puternice, inclusiv virusuri periculoase, necesitând un cadru de reglementare și supraveghere adecvat.
Pentru a răspunde amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, HERA sprijină dezvoltarea unor măsuri precum utilizarea medicamentelor antivirale și a anticorpilor cu spectru larg. Aceste soluții ar putea permite intervenția medicală înainte de identificarea exactă a agentului biologic implicat. Totodată, Comisia Europeană dezvoltă, prin mecanismul rescEU, rezerve strategice de medicamente, vaccinuri, echipamente de protecție și alte materiale esențiale, destinate situațiilor care depășesc capacitatea de răspuns a unui singur stat membru.
Experiența războiului din Ucraina a evidențiat dificultățile unităților medicale în timpul conflictelor, prin atacurile asupra spitalelor și ambulanțelor. Jarno Habicht, fostul șef al biroului OMS din Ucraina, subliniază că războiul a crescut necesarul de îngrijiri pentru traumatisme, recuperare medicală și sănătate mintală, inclusiv pentru persoanele care au suferit amputații. El afirmă că, deși spațiul și clădirile sunt necesare, totul depinde în final de prezența asistenților medicali, a medicilor și a personalului de sprijin.
Generalul de brigadă Petter Iversen, președintele Comitetului șefilor serviciilor medicale militare din NATO, avertizează că spitalele trebuie să își extindă capacitatea de îngrijire. Deși unele state au început să suplimenteze numărul de paturi, aprovizionarea cu materiale rămâne o vulnerabilitate. Iversen susține că este necesară o combinație de stocuri, capacități de depozitare și o bază industrială extinsă pentru a asigura adaptarea în timpul unei crize și menținerea continuității aprovizionării.
Importanța acestor măsuri este reflectată în cerințele de reziliență actualizate de NATO, programate pentru septembrie 2026. Documentul prevede elaborarea unor planuri de intervenție pentru situații cu victime multiple, constituirea de rezerve de medicamente, echipamente și produse sanguine, precum și organizarea de exerciții comune între structurile medicale civile și militare. Capacitatea de a face față crizelor depinde de existența unor planuri clare și de gestionarea eficientă a unui număr mare de pacienți.