Schimbările climatice ar trebui recunoscute oficial drept o urgență sanitară la nivel mondial, conform celei de-a zecea ediții a studiului Lancet Countdown. Raportul, care reunește contribuțiile a 146 de cercetători din 30 de țări, avertizează că guvernele trebuie să accelereze finanțarea pentru adaptarea sistemelor de sănătate și a economiilor. Această solicitare vine într-un moment critic, înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice COP31, subliniind necesitatea unor măsuri de protecție coordonate.
Impactul încălzirii globale asupra sănătății se intensifică mult mai rapid decât măsurile de răspuns luate până în prezent. Între anii 2016 și 2023, la nivel global s-au înregistrat aproape trei milioane de decese asociate căldurii. Doar în anul 2023, numărul de decese provocate de căldură a ajuns la un record de 710.000 de cazuri, o cifră mai mare decât mortalitatea cauzată de malarie sau de HIV. Cercetătorii estimează că peste două treimi din aceste decese sunt atribuite activităților umane.
Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului științific Lancet Countdown, afirmă că efectele negative ale schimbărilor climatice avansează mai repede decât răspunsul global și chiar se accelerează. Pentru a combate această realitate, experții propun un mecanism de intervenție între state, similar cu cel utilizat de Organizația Mondială a Sănătății în timpul pandemiilor. Scopul este trecerea de la reacțiile punctuale la evenimente extreme la un răspuns coerent și pe termen lung, capabil să consolideze reziliența sistemelor sanitare.
Consecințele economice ale încălzirii globale sunt masive, reducerea productivității lucrătorilor costând economia mondială peste 1.000 de miliarde de dolari pe an în ultimii trei ani. Impactul este distribuit inegal, Asia de Sud-Est pierzând 3,9% din PIB, iar Africa 3,2%. În Europa, pierderea este estimată la 0,2% din PIB, în timp ce în continentul american aceasta a ajuns la 1,5%. Aceste cifre evidențiază vulnerabilitatea regiunilor cu resurse economice și capacități de adaptare limitate.
Deși investițiile în energii curate au ajuns la 2.100 de miliarde de dolari în 2025, combustibilii fosili furnizează încă aproximativ 80% din energia mondială. Poluarea atmosferică asociată acestora provoacă anual aproximativ 2,73 milioane de decese. În ceea ce privește cercetarea, fondurile pentru studiile medicale legate de climă au crescut de șapte ori, atingând 316 milioane de dolari în 2024, însă 84% din aceste resurse au revenit cercetătorilor din țările bogate.
Problema schimbărilor climatice este strâns legată de stabilitatea globală și de capacitatea instituțiilor de a gestiona crizele de sănătate publică. În contextul actual, instabilitatea geopolitică riscă să împingă în plan secund acțiunile climatice, deși lipsa acestora poate agrava ulterior tensiunile internaționale. Raportul subliniază că o distribuire mai echitabilă a resurselor și reducerea dependenței de combustibilii fosili sunt esențiale pentru protejarea populațiilor cele mai vulnerabile din lume.