O nouă metodă de analiză bazată pe scanările fundului de ochi ar putea indica ritmul în care îmbătrânește organismul unei persoane. Cercetătorii de la Universitatea Națională din Seul au publicat în revista GeroScience un studiu care utilizează imagini retiniene pentru a estima vârsta biologică. Această abordare încearcă să identifice diferențele dintre vârsta cronologică și starea reală de sănătate, oferind posibilitatea de a detecta riscuri medicale prin examinarea ochilor.
Tehnologia utilizată se numește „diferența de vârstă retiniană” (RAG - Retinal Age Gap) și se bazează pe modele de inteligență artificială antrenate pe un volum masiv de date. Retina este considerată un indicator esențial deoarece reprezintă o extensie a sistemului nervos și conține vase de sânge care reflectă starea generală a organismului. Prin analizarea acestor imagini, algoritmul poate surprinde modificări legate atât de sănătatea oculară, cât și de sănătatea sistemică a pacientului.
În cadrul cercetării, echipa a introdus în sistem un total de 29.530 de scanări retiniene, colectate de la 7.535 de participanți. Modelul a fost ulterior testat pe un alt set de date format din 14.832 de scanări, provenite de la 7.416 persoane diferite. Rezultatele au demonstrat că sistemul poate estima vârsta cronologică reală cu o eroare medie situată între 2,5 și 2,7 ani, performanță comparabilă sau chiar superioară modelelor RAG utilizate anterior.
Analiza a relevat asocieri între scorul RAG și diverse factori de sănătate sau stil de viață. În cazul persoanelor cu diabet, diferența a fost de aproximativ 2,52 ani, în timp ce pentru fumătorii actuali aceasta a fost de circa 0,5 ani. De asemenea, cataracta a fost asociată cu o diferență de 1,86 ani, iar degenerescența maculară cu aproximativ 0,6 ani. Totuși, cercetătorii precizează că aceste cifre nu reprezintă o măsurătoare directă a îmbătrânirii retinei.
Pentru a crește precizia, algoritmul a fost adaptat prin tehnica de „învățare multitasking”, care permite estimarea vârstei și identificarea sexului în același timp. Această abordare ajută modelul să ia în calcul diferențele dintre bărbați și femei, reducând sursele de eroare. De asemenea, studiul a inclus imagini de la persoane cu afecțiuni ale retinei sau ale nervului optic, spre deosebire de cercetările anterioare care se concentrau pe ochi sănătoși.
În prezent, metoda RAG este considerată mai potrivită pentru caracterizarea tendințelor la nivel de populație decât pentru evaluarea riscului la nivel individual. Autorii subliniază că este necesară o validare longitudinală, urmărind aceleași persoane pe perioade lungi de timp, pentru a vedea dacă modificările scorului RAG sunt influențate de tratamente sau de schimbări ale stilului de viață. Doar prin observații repetate se va putea confirma dacă această metodă poate deveni un instrument medical de monitorizare a îmbătrânirii.