Cheltuielile curente cu sănătatea din România au înregistrat un total de 127,98 miliarde de lei în anul 2025, conform studiului realizat de Academia de Studii Economice din București. Această sumă reprezintă 6,68% din PIB, însă românii continuă să acopere direct din propriile resurse peste un sfert din costurile sistemului medical. Plățile efectuate de populație au însumat 33,64 miliarde de lei, o creștere de 13,4% față de nivelul estimat în anul 2023.
Din totalul banilor plătiți direct de gospodării, aproximativ jumătate, respectiv 16,75 miliarde de lei, au fost direcționați către produse farmaceutice, materiale sanitare și dispozitive medicale. O altă parte semnificativă a banilor, de 12,59 miliarde de lei, a fost utilizată pentru servicii medicale în ambulatoriu, inclusiv pentru servicii stomatologice. Serviciile medicale oferite în unitățile sanitare cu paturi au reprezentat doar 1,77 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 5,3% din plățile directe ale cetățenilor.
Finanțarea publică a sistemului medical a ajuns la 92,12 miliarde de lei, reprezentând 71,98% din cheltuielile totale, în timp ce finanțarea privată a însumat 35,86 miliarde de lei. Pentru prima dată, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) au depășit jumătatea cheltuielilor totale, ajungând la 51,15%, față de 42,5% în 2023. Această evoluție a avut loc fără majorarea cotei CASS de 10%, fiind influențată de creșterea salariului mediu brut și de extinderea bazei de contribuție.
În cadrul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), veniturile au înregistrat 77,86 miliarde de lei în 2025, o creștere de 14,4% față de anul precedent. Principala sursă de finanțare a fondului a fost reprezentată de contribuțiile CASS, care au însumat 65,46 miliarde de lei, echivalentul a 84,1% din total. Alte venituri au provenit din subvențiile de la bugetul de stat, de 6,4 miliarde de lei, și din taxa clawback plătită de industria farmaceutică, de aproximativ 6 miliarde de lei.
Studiul subliniază că România rămâne în urma mediei Uniunii Europene, unde resursele alocate sănătății reprezintă aproximativ 10% din PIB. În prezent, cheltuielile noastre sunt estimate la 6,68% din PIB, în timp ce ponderea plăților directe ale populației de 26,28% este mult peste media europeană de circa 16%. Autorii avertizează că dependența de plățile directe poate limita accesul la servicii medicale în funcție de venituri și poate genera riscuri financiare mari în cazul tratamentelor costisitoare.
Sistemul de finanțare al statului este într-o perioadă de ajustări legislative, fiind necesară gestionarea atentă a resurselor pentru a asigura plățile obligatorii. În contextul discuțiilor privind stabilitatea bugetară, autoritățile subliniază importanța menținerii capacității de plată pentru pensii și salarii. Această stabilitate este crucială pentru menținerea fluxurilor de venituri în FNUASS, care au crescut aproape de două ori față de nivelul din 2019, când veniturile erau de doar 38,88 miliarde de lei.