România se află într-o poziție critică în Europa în ceea ce privei greutății corporale, fiind pe primul loc alături de Malta la capitolul persoane supraponderale. Conform datelor furnizate de Eurostat, aproximativ jumătate dintre adulții din țară depășesc greutatea normală, în timp ce circa 13% sunt clasificați drept obez. Această realitate medicală este monitorizată anual în cabinetele de medicină de familie, prin măsurarea indicelui de masă corporală, bazat pe înălțime și greutate.
Consecințele acestei situații sunt extrem de grave pentru sănătatea publică, afectând atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică. Mădălina Popa, medic de familie, avertizează că riscul de a dezvolta diabet zaharat și complicațiile sale crește de 7 până la 10 ori. De asemenea, bolile cardiovasculare, precum cardiopatiile, devin mai frecvente, afectând capacitatea de a tolera efortul fizic. Impactul este resimțit și asupra stării de dispoziție, fiind un factor major pentru femei.
Comparația cu modelul italian evidențiază diferențe în obiceiurile alimentare și în structura orelor de masă. Mihaela Barbu, care a locuit în Italia timp de 20 de ani, menționează că mesele sunt mult mai ușoare, oferind exemplul consumului de legume precum morcov și țelină. Totodată, Alexandru, care a locuit 16 ani în Italia, subliniază importanța structurii zilnice, observând că italienii respectă mese fixe la ore fixe, un aspect care diferă de obiceiurile locale.
Pentru a combate această problemă, Institutul Național de Sănătate Publică pregătește măsuri specifice de intervenție. Adrian Pană, Director Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică, a menționat existența unui plan național pentru nutriție și boli cronice. Acest plan va include indicatori, bugete și mecanisme de raportare, precum și o nouă metodă de etichetare nutrițională pe ambalaje, de tip semafor, pentru a ajuta populația să ia decizii mai informate.
Problemele legate de greutate sunt cele mai frecvent întâlnite în rândul vârstnicilor, o categorie vulnerabilă în fața bolilor cronice. Reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică subliniază că activitatea fizică rămâne o prioritate care nu este abordată suficient în România. În prezent, România este printre cele mai puțin active țări în ceea ce privește promovarea programelor de mișcoră, un domeniu esențial pentru menținerea sănătății pe termen lung.
În cadrul programelor de prevenire, se pune accent pe programe comunitare destinate atât adulților, cât și persoanelor în vârstă de 3 ani. Obiectivul este implementarea unor mecanisme de monitorizare mai riguroase pentru a reduce incidența bolilor legate de nutriție. Această abordare vizează atât schimbarea modului de etichetare a produselor, cât și creșterea conștientizării asupra impactului unei diete neadecvate asupra sănătății cardiovasculare și metabolice.